News Flash:

Spionaj la Antibiotice (IV)

16 Aprilie 2000
1362 Vizualizari | 0 Comentarii
•Fostele angajate ale SC Antibiotice isi sustin nevinovatia

Conform procurorilor ieseni care au anchetat cazul "Spionaj la SC Antibiotice SA", in decurs de doi ani, italianul Riccardo Manfredini (50 de ani) a reusit sa sustraga informatii secrete de la SC Antibiotice SA, folosindu-se de cativa angajati ai societatii iesene. Din raportul intocmit de anchetatori reiese ca acesta a reusit sa preia, in interes propriu, o parte din activitatea stiintifica si experimentare pilot, derulate in cadrul institutelor iesene, actiune care putea avea ca efect preluarea sub control a intregii activitati de producere a antibioticelor si eliminarea Romaniei de pe piata internationala a medicamentelor. Atat Riccardo Manfredini, care se afla in Italia, cat si cei patru angajati ai SC Antibiotice - Daniela Irimia, (38 de ani) biolog, Violeta Liliana Pricop (41 de ani), inginer chimist, Adela Medeleanu (59 de ani), biolog si Doina Cornelia Popovici (52 de ani), biolog, au fost condamnati la inchisoare. Dupa ce au fost condamnati, inculpatii au atacat sentinta Tribunalului Iasi la Curtea de Apel, procesul fiind pe rol in momentul de fata. Avocatul Mihail Vlasov, aparatorul uneia dintre inculpate, a formulat o cerere catre Curtea Suprema de Justitie, prin care solicita stramutarea cauzei la o alta instanta din tara. Pana cand Curtea Suprema se va pronunta, procesul a fost suspendat.

Reamintim ca SC Antibiotice SA a incheiat un contract, in perioada 1992-1994, cu firma italiana Bioindustrie Mantovane, prin reprezentantul Riccardo Manfredini, specialist in biotehnologie privind vanzarea tehnologiilor de Eritromicina, Clortetraciclina, Penicilina, Oxitetraciclina, Streptomicina si vitamina B12 (in perioada 1992-1994), prin care partea italiana se obliga sa vanda societatii iesene tulpini si documentatia tehnologica completa.
Conform raportului efectuat de anchetatori, Manfredini, dupa ce si-a creat o imagine de ansamblu asupra dotarii tehnice a SC Antibiotice si a evaluat potentialul angajatilor societatii, si-a infiintat la Iasi un laborator propriu, avand obiectul de activitate identic cu cel practicat in laboratoarele din cadrul societatii iesene, unde sunt implementate programe de cercetari fundamentale, realizate de filiala Iasi a Institutului National de Cercetare-Dezvoltare Chimico-Farmaceutica Bucuresti (INCDCF) in domeniul biosintezei antibioticelor.
Pe 11 octombrie 1994, a fost autorizata SC MIB Th SRL Iasi, societate cu capital mixt, Biofin Laboratories detinand 51%, iar restul - persoane fizice si juridice romane. Pentru a-si putea realiza obiectivul propus - obtinerea de informatii legate de producerea medicamentelor si un personal calificat pentru acordarea asistentei tehnice, Manfredini, prin Biofin Laboratories, societate care era principalul partener al MIB Th Iasi si in acelasi timp coactionar majoritar, a incheiat cu societatea ieseana o serie de contracte asa numite de cooperare, prin care Biofin Laboratories SRL vinde tulpina si tehnologie producatoare de medicamente, iar MIB Th asigura multiplicarea, intretinerea si asistenta tehnica. Un astfel de contract intre cele doua unitati economice a fost incheiat pe 29 decembrie 1995, pentru microorganismul producator de Nistatina. La sfarsitul anului 1994, la MIB Th SA sunt transferate Daniela Irimia, Violeta Liliana Pricop, Adela Medeleanu, Constanta Gnatenco, Florica Ilas, Olga Alexandru, Vasile Moise.
Potrivit notei interne, intocmita in aplicarea Legii nr.23/1997, aprobata de conducerea SC Antibiotice SA Iasi, "normele de consum pentru produse speciale, regulamentele de fabricatie, imbunatatirile tehnologice aduse instalatiei din sectorul special, constituie secrete de stat".
"Fara a obtine avizul Ministerului Sanatatii si licenta de import, SC MIB Th SA a inceput sa desfasoare o activitate in domeniul circulatiei microorganismelor producatoare de medicamente si al tehnologiei aferente. In esenta, aceasta activitate consta in aceea ca dupa ce Biofin Laboratories, respectiv Riccardo Manfredini, incheie contracte de vanzare a unor tulpini si tehnologie aferenta cu diverse firme din alte tari, MIB Th cerea sa acorde prin personalul specializat asistenta tehnica la implementarea tehnologiilor, sa ofere material biologic sub forma de liofiliazate sau slanturi, iar in unele cazuri sa ofere si tehnologie, retete de fabricatie. O astfel de activitate a desfasurat MIB Th SA pentru firme din Indonezia, Slovenia, Germania, dar si pentru SC Antibiotice SA Iasi.
Conform clauzelor de contract intre salariatii MIB Th SA Iasi, respectiv Daniela Irimia, Liliana Violeta Pricop si Adela Medeleanu si SC Antibiotice are loc un schimb permanent de informatii, in special in legatura cu prelucrarea tulpinii pe faza de laborator.

Angajatele MIB Th nu pot trece de Vama Curtici

Datele anchetei arata ca informatiile secrete nu erau transmise numai prin telefon, ci si personal sau prin intermediul postei rapide secrete, in cazul culturilor de microorganisme.
Conform raportului intocmit de anchetatori, in perioada 19 noiembrie 1996 - 30 decembrie 1996, angajatele SC MIB Th pregatesc materialul biologic, pun la punct tehnologia pentru obtinerea Nistatinei, Vitaminei B2, Lavostatinei, Ciclosporinei si Acidului Lisergic, materii prime folosite in cadrul proceselor tehnologice, o parte din ele fiind oferita de angajata SC Antibiotice SA Doina Popovici, cu care acestea colaborau. Cu materialul biologic si cu inscrisurile pentru obtinerea Nistatinei, inscrisuri intocmite cu ocazia stabilirii retetei de obtinere a Nistatinei la SC Antibiotice - o parte din ele facute de specialistii acestei unitati -, Daniela Irimia si Violeta Pricop pleaca spre Ungaria, pe 3 decembrie, conform intelegerii cu Riccardo Manfredini. La Vama Curtici, acestea prezinta vamesilor ca document justificativ al bunurilor pe care le aveau asupra lor, o adresa in care se preciza ca transporta materiale pentru uz laborator sub forma conservata, care nu prezinta pericol de toxicitate si sunt fara valoare economica, materiale cu care intentionau sa treaca frontiera. Deoarece nu s-au prezentat documente justificative care sa permita scoaterea din tara a materialelor detinute, acestea au fost retinute.
Dupa mai multe variante de trimitere a materialului biologic, s-a stabilit ca o parte din material sa fie preluat in Bucuresti, prin Riccardo Manfredini, restul fiind trimis prin posta internationala rapida.

Irimia si Medeleanu au atras noi angajati ai SC Antibiotice, ce detineau informatii despre diverse retete de fabricatie

Dupa infiintarea SC MIB Th Iasi, activitatea celor angajati aici a cuprins si alte actiuni care aveau drept scop obtinerea tulpinii si tehnologiei producatoare de medicamente, retete de fabricatie, a materiilor prime, atragerea de persoane calificate, in parte de la SC Antibiotice SA Iasi.
Astfel, pe 6 mai 1995, Riccardo Manfredini poarta o discutie telefonica cu Daniela Irimia, din care rezulta ca pentru tulpina producatoare de Lavostatina, obtinuta de la o echipa de specialisti rusi, urmeaza sa obtina de la un elvetian tehnologia de recuperare, completand in acest fel documentatia tehnologica pe care o obtinuse de la Violeta Pricop, cu prilejul unei deplasari la Moscova. A doua zi, aceleasi persoane poarta o discutie din care rezulta ca urmeaza sa coopereze cu o firma americana pentru imbunatatirea tehnologiei de obtinere a Eritromicinei, Manfredini afirmand: "deci, ceea ce ne intereseaza de la ei este sa punem la punct metoda de fermentare, nicidecum tulpina. Pentru aceasta, fugim acolo, minimalizam timpii".
Pe 25 mai 1995, dintr-o alta discutie telefonica dintre Daniela Irimia si Constanta Gnatenco, aflata in Indonezia pentru implementarea tehnologiei de obtinere a Vitaminei B12, se deduce ca Manfredini ii cere sa faca tot posibilul pentru a obtine o productivitate ridicata la microorganismul respectiv, contractat unei firme germane, folosind varianta introducerii pe flux tehnologic experimental a cristalelor de Vitamina B12 - cristale pe care Daniela Irimia le-a obtinut de la SC Antibiotice SA, cu concursul conducerii acestei societati. Preocuparea pentru obtinerea de tehnologie producatoare de Acid Lisergic se releva si din discutiile purtate intre Irimia si Medeleanu pe 15 ianuarie si 21 ianuarie 1997, care privesc obtinerea metodei de liofilizare, folosita de o firma din Slovenia.
"In planul recrutarii de noi colaboratori, Daniela Irimia si Adela Medeleanu au facut demersuri pentru atragerea unor angajati ai SC Antibiotice, care detineau informatii despre diverse retete de fabricatie, cum ar fi Mariana Cojocaru, Ana Ichim, Ecaterina Ionescu, Alexandrina Matei. O preocupare constanta a Danielei Irimia a fost aceea de a intretine bune relatii de colaborare cu personalul de la SC Antibiotice, in scopul de a obtine cu usurinta date si informatii ori realizarea unor activitati in cadrul societatii iesene. In acelasi timp, Manfredini a atras de partea lui si persoane din domeniul cercetarii: Costica Visu si Dumitru Radauceanu. In realitate, cred anchetatorii, activitatea desfasurata de Manfredini nu a fost una de colaborare sau cooperare cu SC Antibiotice, conform contractelor incheiate, ci de culegere de informatii cu caracter secret din domeniul productiei de medicamente prin biosinteza, respectiv a unor antibiotice si vitamine, activitate pe care a desfasurat-o in timpul incheierii si derularii contractelor dintre Bioindustrie Mantovane si SC Antibiotice si ulterior o activitate de initiere a unei structuri informative care putea aduce atingere sigurantei nationale, grupare la care au aderat Daniela Irimia, Adela Medeleanu si Violeta Pricop si care a fost sprijinita de Doina Popovici, avand acelasi scop.

"Toate contractele incheiate au fost legale", declara fostele salariate de la Antibiotice

Cele trei angajate ale SC MIB Th SA Iasi, societate la care Riccardo Manfredini detine 51% din actiuni, sustin ca au fost condamnate pe nedrept. In primul rand, acestea considera ca toate contractele incheiate de SC Antibiotice SA cu firma italiana Bioindustrie Mantovane si, ulterior, cu societatea mixta romano-italiana MIB Th, au avut un caracter perfect legal, conducand la o activitate de colaborare deschisa, astfel incat concluzia instantei ca respectivele contracte ar fi avut o cauza ilicita, fiind incheiate de partenerul italian cu scopul ascuns al culegerii de date secrete aflate in proprietatea SC Antibiotice, este vadit neintemeiata. "Pentru a justifica si a face plauzibila teoria potrivit careia o transmitere de date cu caracter secret ar fi avut, intr-adevar, loc, instanta acrediteaza ideea ca principalul si unicul motiv pentru care partenerul italian a incheiat contractele in cauza l-ar fi constituit facilitarea realizarii unui scop delictuos, anume acela al sustragerii de informatii secrete de la SC Antibiotice. Cu alte cuvinte, de la bun inceput, ar fi lipsit orice intentie de colaborare intensa, prin incheierea si executarea contractelor respective partenerul italian urmarind in fapt sa creeze cadrul propice si aparenta de legalitate necesare infaptuirii in conditii optime a scopurilor sale ilicite: dobandirea pe cai ilegale, de la SC Antibiotice, a unor culturi de microorganisme - chiar neperformante - si a unor retete de fabricatie - desi au productivitate scazuta. Chiar instanta a afirmat ca Antibiotice SA a obtinut din vanzarea produselor achizitionate in temeiul acestor contracte venituri de peste 70 de milioane de dolari, asa cum releva raportul Curtii de Conturi, comandat de parchet, dar la care acesta renunta ulterior deoarece nu servea confirmarii versiunii sale", au declarat inculpatele. Totodata, chiar daca societatea a avut foloase de pe urma acelor contracte, instanta absolva conducerea societatii de orice responsabilitate pentru incheierea acestor contracte, "rezumandu-se doar la un repros amical ca a contractat fara a se consulta cu juristi, specialisti in comert international sau din domeniul biotehnologiei. Se ridica in mod firesc intrebarea: daca respectivele contracte au adus beneficii SC Antibiotice SA, daca insasi conducerea societatii nu are vreo vina pentru incheierea si derularea lor, atunci pentru ce trebuie sa raspunda simplii executanti ai clauzelor contractuale, care nu au facut decat sa se conformeze in permanenta dispozitiilor cadrelor de conducere ale societatii?. xPrin urmare, daca nu a existat o intentie delictuoasa a contractantului italian, caci SC Antibiotice a castigat de pe urma acestor contracte si nu a pierdut nimic si nici nu s-a constituit parte civila in procesul penal si nici statul nu a facut-o in numele acestei unitati - cum poate fi justificata ideea clauzei ilicite?x Instanta depaseste cu usurinta si acest impas conchizand ca partenerul italian si-a incalcat sub trei aspecte obligatiile asumate si aceasta deoarece nu era capabil sa le onoreze: tulpinile de microorganisme vandute partii romane nu aveau un potential cunoscut, asa cum sustine partenerul italian; tehnologia oferita a fost incompleta, iar pentru anumite faze ale procesului tehnologic a lipsit in intregime; asistenta tehnica promisa a fost sporadica, iar in unele cazuri nici nu a existat".

"Antibiotice putea sa refuze achizitionarea tulpinilor"

Conform declaratiilor celor trei angajate al SC MIB Th, tulpinile vandute de partea italiana aveau un potential cunoscut, precizat cu exactitate de catre ofertant, si nu unul necunoscut, asa cum sustin anchetatorii, ceea ce ar fi fost imposibil sa se intample din moment ce respectivele tulpini constituiau rodul muncii stiintifice a specialistilor de la Bioindustrie Mantovane. "Potentialul unei tulpini reprezinta un parametru de productivitate inscris in chiar codul genetic al tulpinii si el constituie o certitudine pentru specialistii care au operat asupra acestei structuri biologice fundamentale tocmai pentru a o modifica in vederea sporirii potentialului sau productiv. Acest lucru a fost confirmat de catre toti martorii, specialisti de la SC Antibiotice catre Tribunalul Iasi. Daca tulpinile italiene nu ar fi avut, intr-adevar, potentialul declarat, nu s-ar fi putut obtine rezultatele contractuale estimate. Rezultatele au fost obtinute, acesta fiind si motivul pentru care SC Antibiotice SA a achizitionat in final tulpinile respective, desi, potrivit tipului de contract incheiat, putea sa refuze acest lucru. Toate contractele incheiate obligau beneficiarul sa achite pentru inceput doar 15% din pret, urmand ca diferenta sa o plateasca numai daca, si atunci cand s-ar fi confirmat parametrii de productivitate declarati". In urma testelor de verificare efectuate la SC Antibiotice pe diferite faze ale procesului tehnologic - laborator, pilot, industrial, s-a respectat intervalul de productivitate declarat initial de partea italiana, realizare confirmata inclusiv de expertiza tehnica solicitata de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Iasi".

"SC Antibiotice a urmarit sa achizitioneze doar tulpinile si reteta de fabricatie a produsului finit folosind instalatiile tehnologice de care dispunea"

Potrivit articolului 1 al fiecarui contract, ceea ce s-a obligat partenerul italian sa transfere beneficiarului, odata cu livrarea tulpinilor, a fost documentatia tehnologica necesara implementarii, cu tehnologia proprie a SC Antibiotice SA si nu o tehnologie completa, asa cum a apreciat instanta de judecata: "Bioindustrie Mantovane si, apoi, MIB Th au oferit societatii Antibiotice SA tulpina si documentatia tehnica aferenta in care erau prevazute retetele de fabricatie si modul de operare pentru fazele de vegetativ si de productie. SC Antibiotice trebuia sa puna in practica aceste cunostinte, adica sa realizeze verificarea si implementarea tulpinilor achizitionate, cu ajutorul instalatiilor proprii, faze la care urma sa participe si partea italiana prin acordarea de asistenta tehnica. Astfel, in mod gresit, instanta asimileaza documentatia necesara implementarii unui produs cu tehnologia prin intermediul careia sa realizeaza aceasta implementare, fiind vorba de doua notiuni diferite. Daca SC Antibiotice ar fi avut bani pentru a importa tehnologie performanta, ar fi renuntat la dotarile tehnologice invechite cu care, de altfel, este constransa sa lucreze si in prezent. Cautand solutia mai ieftina, conducerea SC Antibiotice a urmarit sa achizitioneze doar materia prima de baza - tulpinile - si reteta de fabricatie a produsului finit - medicamentului - folosind pentru aceasta instalatiile tehnologice de care dispunea. SC Antibiotice a depus documente din care rezulta ca a achizitionat din Italia doar anumite instalatii, aparatura si materii prime care-i erau absolut necesare si nu le avea in dotare, implementarea documentatiei tehnologice italiene realizandu-se, in cea mai mare masura, prin adaptarea propriilor instalatii si a materiilor prime autohtone la cerintele prevazute in documentatia tehnica oferita de partenerul italian.
Asistenta tehnica necesara a fost acordata de catre specialistii partenerului italian ori de cate ori acest sprijin a fost solicitat de catre SC Antibiotice SA, asa cum era prevazut in clauzele contractuale, ea neavand un caracter xsporadica asa cum in mod tendentios a consemnat instanta". "Potrivit clauzelor contractuale, asistenta tehnica urma sa fie acordata de fiecare data; ivindu-se probleme cu implementarea, SC Antibiotice solicita concursul specialistilor romani. Acestia s-au deplasat de mai multe ori in Romania, sederea lor fiind limitata in timp si conditionata de rezolvarea problemelor ivite. Aceasta realitate a fost confirmata de specialisti, in instanta", au mai declarat cele trei angajate al MIB Th. Totodata, acestea considera ca, in cursul derularii contractelor au fost realizate doar adaptari si modificari de suprafata ale tehnologiei existente, astfel incat sa devina posibila implementarea tulpinilor cumparate de la partenerul italian si nu imbunatatirile nivelului de productivitate a tulpinilor si ale gradului de eficienta a retetelor de fabricatie, asemenea imbunatatiri fiind imposibile cu dotarea tehnica existenta la SC Antibiotice: "Daca partenerul italian a urmarit sa dobandeasca date secrete de la SC Antibiotice, cum a fost totusi posibil ca acesta sa intuiasca performantele ulterioare ale specialistilor romani, prin ce miracol a putut cunoaste, cu anticipatie de cativa ani, ca specialistii romani vor realiza ximbunatatirix de o asemenea valoare incat sa merite asumarea riscului dobandirii lor ilicite? Adresele oficiale trimise de SC Antibiotice la parchet si la tribunal arata explicit ca asupra tulpinilor italiene nu s-au facut si nici nu au existat posibilitati tehnice pentru a fi facute modificari genetice, nici in cadrul societatii, nici in cadrul INCDCF. Aceeasi adresa ce exprima pozitia oficiala a SC Antibiotice mentioneaza ca asupra documentatiei tehnologice nu s-au facut nici un fel de imbunatatiri, ci doar s-a realizat implementarea produsului achizitionat prin adaptarea conditiilor concrete de la SC Antibiotice la cerintele prevazute de documentatia tehnologica folosita drept etalon. Aceasta modalitate de implementare a unui produs nou cu ajutorul unei tehnologii depasite constituie o practica industriala curenta din care nu se pot naste informatii noi.

"Anchetatorii incearca sa supraestimeze contributia INCDCF Iasi la derularea contractului incheiat de SC Antibiotice cu partenerul italian"

Deoarece INCDCF Iasi, ca institutie separata, reprezenta un tert in raport de relatia contractuala stabilita intre SC Antibiotice si Bioindustrie Mantovane, nu avea nici un drept sa primeasca ori sa dispuna de materiile prime oferite de partenerul italian societatii iesene. "Potrivit clauzei contractuale nr. 2.1., societatii Antibiotice nu-i era ingaduita arevanzarea, concesionarea sau oferirea documentatiei tehnologicex, transmisa de partea italiana, nici unui tert, fie acest tert chiar si o institutie cu care SC Antibiotice avusese in timp o relatie de colaborare. SC Antibiotice a ignorat aceasta dispozitie transmitand tulpina si documentatia tehnologica de Eritromicina primite de la Bioindustrie Mantovane lui Dragos Tica de la INCDCF. Cum si in aceasta situatie, scopul pentru care conducerea SC Antibiotice a procedat la predarea catre INCDCF Iasi a produsului respectiv nu a fost unul legat de o eventuala posibilitate de ximbunatatirex a acestora ci, asa cum a aratat expres fostul manager general Veniamin Munteanu in instanta: xPentru ca Tica lucrase la tulpina veche si pentru a o indeparta de locul unde avusese loc o contaminarex. Totodata, directorul tehnic Cojocaru precizase ca aceasta predare s-a facut pentru intretinere si verificari, aspect confirmat chiar de INCDCF Bucuresti care a raspuns cu privire la scopul colaborarii cu SC Antibiotice la produsul Eritromicina, ca acest scop l-a reprezentat xconfirmarea potentialului declarat de partea italianax". "In cazul Streptomicina, contractul incheiat de SC Antibiotice cu INCDCF pentru acest produs dateaza din anul 1996, deci dupa aproape doi ani de la terminarea colaborarii dintre Bioindustrie Mantovane si SC Antibiotice, cand societatea ieseana dobandise proprietatea asupra produsului cumparat si avea posibilitatea sa-l exporte in interes propriu dupa cum dorea, fara ca partea italiana sa intervina sau sa aiba obligatia legata de exploatare. Anchetatorii incearca sa supraestimeze contributia INCDCF Iasi la derularea contractului incheiat de SC Antibiotice cu partenerul italian, sustinand ca anterior 1990, aceasta institutie ar fi predat societatii iesene tulpini si tehnologii asa-zis optimizate si competitive, cu toate ca la dosarul cauzei existau adresele depuse de SC Antibiotice, destinate Centralei de Medicamente Bucuresti si in care era evidentiata situatia economica precara datorata inclusiv tehnologiilor xoptimizatex la INCDCF Iasi, precum si mandatele eliberate de Ministerul Industriei Chimice cu ocazia deplasarii specialistilor romani la Bioindustrie Mantovane, mandate care evidentiaza ca tehnologiile cu care lucrase SC Antibiotice pana in acel moment erau necompetitive".
Faptul ca, in unele cazuri, SC Antibiotice SA a preferat sa incerce solutii mai ieftine, supralicitand potentialul propriilor instalatii si materii prime, nu inseamna ca partenerul italian nu i-ar fi pus la dispozitie documentatia completa, ci ca societatea a incercat sa diminueze la maxim cheltuielile de achizitie, rezultatele unei asemenea optiuni nefiind, in final, cele asteptate: "Necunoscand obiectul contractelor, instanta a pierdut din vedere ca SC Antibiotice nu a urmarit sa cumpere tehnologia completa, ci numai metode utilizate in anumite faze ale procesului tehnologic. Atat contractele, cat si certificatele de verificare evidentiaza ca, in cazul fiecarui produs, s-a urmarit achizitionarea numai a unei anumite parti de tehnologie. La Streptomicina, numai partea de biosinteza industriala; la Eritromicina si Vitamina B12, documentatia tehnologica completa, aceasta incluzand si partea de extractie, deoarece SC Antibiotice a platit, in final, doar partea de biosinteza industriala, documentatia tehnologica pentru prelucrare, desi a ramas in posesia societatii, nu a dobandit dreptul de a o folosi; la Penicilina, documentatia tehnologica completa, inclusiv fazele de extractie, care s-au si folosit in faza industriala; la Nistatina, doar faza de biosinteza. La implementarea documentatiei tehnologice italiene pentru Nistatina, SC Antibiotice a luat unilateral decizia de a folosi o alta reteta, considerata mai convenabila, deoarece dispunea de materiile prime cerute de documentatia tehnologica italiana. Deoarece materiile prime nu erau corespunzatoare tehnologiei detinute de SC Antibiotice, nu au fost obtinute rezultate potrivite, motiv pentru care s-au facut imodificari pentru adaptarea tehnologieix, dupa cum a declarat un tehnolog la proces. MIB Th nu a fost niciodata de acord sa fie folosita o alta reteta din motivul tehnic arhicunoscut de specialisti ca potentialul genetic al unei tulpini nu poate fi pus complet in valoare decat numai cu retetele proprii cu care a fost obtinuta. Folosirea altor retete nu duce decat la diminuarea productivitatii, ceea ce s-a si intamplat, deoarece cu metoda folosita de SC Antibiotice nu s-a putut obtine productivitatea dorita, adica una tripla fata de aceea obtinuta cu vechea tulpina. Confuzia facuta a fost aceea ca aplicarea unei retete proprii, alta decat cea oferita de partenerul italian, coincide cu imbunatatirea documentatiei tehnologice italiene, cand, in realitate, nu poate fi vorba de asa ceva atat timp cat nu a fost folosita reteta italiana. Specialistii romani au realizat doar o adaptare a tehnologiei existente pentru a putea lucra pe o noua tulpina, vechea reteta, adaptare care ar fi fost necesara oricum si daca s-ar fi folosit noua reteta, care ar fi costat, insa, mai mult.

"Era firesc ca Antibiotice sa informeze partenerul italian asupra oricarei abateri de la conditiile tehnice estimate"

Colaborarea tehnica a partenerilor contractuali (experimente in comun la sediul fiecaruia, schimb de informatii tehnice, de material biologic si materii prime) a constituit o necesitate absoluta legata de rezolvarea problemelor aparute in implementarea noilor documentatii tehnologice, astfel incat schimburile de informatii intre partenerii contractuali au fost inevitabile si in nici un caz nu puteau prejudicia interesele economice prezente sau viitoare ale SC Antibiotice: "In perioada implementarii documentatiei tehnologice italiene si a verificarilor efectuate era firesc ca Antibiotice sa informeze partenerul italian asupra oricarei abateri de la conditiile tehnice estimate, pentru ca numai prin cunoasterea concreta a elementelor de neconcordanta, partenerul italian sa se implice activ si profesional in inlaturarea acestor abateri si implementarea corespunzatoare a propriei documentatii tehnologice. Este evident ca in perioada de adaptare a tehnologiei existente la Antibiotice, pentru a putea fi folosita in vederea lucrului cu noile retete de fabricatie, datele obtinute nu puteau fi secrete, ci perfect transparente pentru partenerii contractuali, caci, altfel, specialistii italieni nu ar fi putut acorda nici un sprijin specialistilor romani in incercarea acestora de a elimina dificultatile inerente implementarii unei retete noi. De altfel, avand in vedere ca la implementarea documentatiilor tehnologice italiene au conlucrat 5 specialisti italieni si alti 30 de specialisti romani din cadrul SC Antibiotice si INCDCF, detaliile tehnice circuland fluent si nerestrictiv intre acestia, adoptand optica instantei, ar insemna ca toate persoanele se fac vinovate de desfasurarea unei activitati de transmitere de date secrete, ceea ce este, evident, absurd. Faptul ca unele tulpini au fost verificate in sectii in care SC Antibiotice produsese anterior medicamente cu tulpinile vechi a constituit o necesitate decurgand din conditiile specifice existente la societatea ieseana, fiind consecinta hotararii libere a conducerii SC Antibiotice in raport cu care partenerul italian nu a avut nici o posibilitate de influenta. Deoarece, necesitatea unei cooperari la implementarea noului produs nu putea fi contestata, instanta nuanteaza acuzatia formulata aratand ca schimbul de informatii si material biologic s-a realizat preponderent de la specialistii romani catre specialistii firmelor care au oferit tulpina. Aceasta constituie o dovada suplimentara de actele existente in dosarul nostru, adica de acele documente care atesta ca Bioindustrie Mantovane a trimis la SC Antibiotice material biologic de nenumarate ori, precum si informatiile tehnice aferente. De altfel, indiferent cum s-ar fi realizat schimbul de informatii, este nerelevant daca acestea au circulat preponderent intr-un sens sau altul, atata vreme cat, oricum, schimburile erau necesare".
Cele trei angajate ale SC MIB Th mai cred ca, atat consituirea, cat si activitatea desfasurata de societatea mixta romano-italiana MIB Th, s-au realizat cu respectarea deplina a legilor statului roman, realitate confirmata de numeroasele inscrisuri si declaratii de martori existente la dosar, material probator caruia instanta nu i-a putut opune decat supozitii si prezumtii tendentioase, apte sa sustina scenariul fluxului de informatii secrete: "Atat la momentul stabilirii relatiilor contractuale cu SC Antibiotice SA, cat si ulterior, in cursul derularii contractului pentru Nistatina, MIB Th a dispus de toate autorizatiile si avizele cerute de legea romana pentru desfasurarea unei activitati de natura aceleia realizate de MIB Th. De fiecare data cand legea a cerut indeplinirea unei conditii suplimentare, MIB Th s-a conformat si a indeplinit acea conditie. Asa s-a intamplat, spre exemplu, in urma modificarilor survenite in anul 1996 cu privire la regimul circulatiei culturilor de microorganisme, MIB Th solicitand si obtinand atunci avizul direct al Ministerului Sanatatii. De asemenea, licenta de import-export pentru materialul biologic a fost si ea obtinuta cand acest lucru a devenit necesar, respectiv in momentul in care MIB Th a dobandit in proprietate de la firma Biofin Italia tulpina de Nistatina vanduta catre SC Antibiotice. Toata documentatia a existat de la bun inceput in dosarul cauzei, insa, inexplicabil, au fost analizate superficial atat de catre parchet, cat si de catre instanta, numai din dorinta de a face sa se creada ca SC MIB Th nu a urmarit sa realizeze o functionare legala, ci cu totul alte scopuri straine de lege. Aceste scopuri au fost: infiintarea unei structuri informative avand drept obiectiv culegerea de date cu caracter secret apartinand SC Antibiotice in perioada derularii contractului pentru Nistatina; folosirea potentialului material si uman al societatii in vederea aducerii SC Antibiotice in stare de neintrebuintare".
Daniela Irimia, Adela Medeleanu si Liliana Pricop spun ca schimbul de informatii intre MIB Th si SC Antibiotice, in perioada derularii contractului pentru Nistatina, s-a realizat in mod similar derularii anterioare a contractelor incheiate de SC Antibiotice cu Bioindustrie Mantovane. "Astfel, pentru a justifica acuzatia sustragerii de informatii cu caracter secret, este inventat un tert, in persoana societatii italiene Biofin, tert in folosul caruia personalul de la MIB Th, cu toate ca aceasta firma nu reprezenta decat o prelungire juridica in Romania a Biofin, societate care dobandise in proprietate cele 14 tulpini si documentatii tehnologice aferente ce formasera anterior obiectul contractelor incheiate de Bioindustrie Mantovane cu SC Antibiotice. Dupa constituirea societatii Biofin si transferarea catre aceasta a dreptului de proprietate asupra tulpinilor, Bioidustrie Mantovane l-a numit pe Riccardo Manfredini reprezentantul sau pentru relatia cu Romania, in vederea realizarii pana in decembrie 1995 a contractelor incheiate cu SC Antibiotice, ceea ce s-a si intamplat. Ulterior, a fost incheiat contractul pentru Nistatina de catre MIB Th cu Antibiotice, ambii parteneri contractuali cunoscand faptul ca proprietatea asupra tulpinii si documentatiei tehnologice apartine societatii Biofin si urma sa fie transmisa firmei MIB Th in momentul in care, pe baza verificarilor initiale, SC Antibiotice SA si-ar fi exprimat intentia clara de a plati. Pana la acel moment, atat tulpina cat si documentatia tehnologica de Nistatina urmau sa se afle in pastrarea si intretinerea MIB Th, aceasta societate participand, in virtutea experientei dobandite anterior de catre personalul sau, la implementarea si verificarea la SC Antibiotice a produsului de Nistatina. Transferul de proprietate de la Biofin catre MIB Th, iar de la aceasta catre SC Antibiotice a urmat un traseu perfect logic si in concordanta cu interesele fiecareia dintre parti. Astfel, Biofin a vandut catre SC Antibiotice tulpina de Nistatina prin intermediul MIB Th, nu pentru ca ar fi urmarit cine stie ce scopuri ilicite, ci numai pentru motivul ca MIB Th avea deja in intretinere si conservare tulpina respectiva, participand la verificarea potentialului acesteia la SC Antibiotice si nu, in ultimul rand, pentru ca detinea majoritatea capitalului social la MIB Th. Chiar SC Antibiotice a eliberat un document aditional contractului, prin care se solicita ca verificarea tulpinii si a documentatiei tehnologice a Nistatinei sa se faca prin experiente comune la sediul MIB Th si Antibiotice SA. Biofin era perfect indreptatita sa cunoasca mersul contractului la Nistatina in cadrul SC Antibiotice, caci de aceasta depindeau platile datorate de MIB Th., in urma cumpararii tulpinii, mai ales ca Biofin detinea 51% din MIB Th. De altfel, Biofin a transmis catre MIB Th proprietatea tulpinii doar in momentul in care SC Antibiotice a acceptat sa achite avansul de 15% din valoarea contractului, MIB actionand, in fapt, ca un mandatar al Biofin, solutia transferului de proprietate fiind considerata mai facila datorita prezentei in Romania a unei societati anexa a Biofin".
Angajatele SC MIB Th au mai declarat ca sustinerea potrivit careia, prin infiintarea MIB Th nu s-a urmarit altceva decat aducerea in stare de neintrebuintare a SC Antibiotice este vadit nefondata, un asemenea scop fiind imposibil de atins in conditiile in care SC Antibiotice avea propria sa conducere care ia singura decizii in relatiile de cooperare atat cu MIB Th cat si cu alti parteneri contractuali: "MIB Th dispunea de o dotare tehnica adecvata, in valoare de peste doua miliarde de lei, necesara si suficienta desfasurarii tehnice de biotehnologie, precum si de un personal calificat, care desfasura o activitate tehnica profesionala, fiind cu totul dezinteresat in raport cu orice date sau informatii aflate in proprietatea SC Antibiotice SA. Deoarece la MIB Th s-au transferat unii angajati de la SC Antibiotice este de neinteles pentru ce ar fi trebuit sa nu o faca, data fiind libertatea fiecaruia de a lucra unde doreste si cu cine doreste, cu atat mai mult cu cat persoanele respective erau disponibile in acel moment, pentru ca se sistase fabricarea Eritromicinei la SC Antibiotice. Pe de alta parte, aceste persoane nu puteau pleca fara a lua cu sine cunostintele si experienta acumulate in anii numerosi de activitate, ceea ce nu avea nici o tangenta cu pretinsul secret al informatiilor. Asa cum era constituita, MIB Th era capabila sa desfasoare o activitate complet independenta fata de SC Antibiotice, dovada ca, in perioada 1995-1997, MIB Th a incheiat si derulat 7 contracte cu alte societati, intre care cu SC Antibiotice doar contractul pentru Nistatina. Incheierea contractelor a fost perfect legala, deoarece Biofin avea proprietatea tulpinilor si a documentatiilor tehnologice, putandu-le instraina oricui, fie direct, fie prin intermediul lui MIB Th, in functie de oportunitatile ivite".

"Coletul pentru Ungaria nu continea culturi de microorganisme, ci mostre pentru analize"

Daniela Irimia, Liliana Pricop si Adela Medeleanu vad episodul de la Vama Curtici ca o inscenare lipsita de orice acoperire legala pentru cei care au imaginat-o, atat timp cat derularea contractului pentru Nistatina nu a presupus nici un fel de operatiuni ilicite cu material biologic: "Sustinerea precum ca fiolele liofilizante si slanturile reprezinta in realitate culturi de microorganisme si nu mostre pentru analize de laborator, este nefondata, caci, potrivit legislatiei vamale, materialul biologic constituie mostre atunci cand nu face obiectul unui transfer de proprietate cu caracter de instrainare, ci el circula doar in vederea efectuarii unor teste de laborator la fiecare dintre partenerii contractuali. Asa s-a intamplat in perioada derularii contractului pentru Nistatina, in cazul acesta circulatia materialului biologic intre Biofin si MIB Th realizandu-se mai inainte de transmiterea dreptului de proprietate asupra acestor tulpini catre MIB Th".
"In concluzie", mai sustin angajatele MIB Th, "indiferent cum ar fi privita derularea contractelor in cauza, informatiile folosite ori rezultate din aceste activitati nu puteau avea sub nici o forma si in nici un caz caracterul unor secrete de stat, fiind complet neintemeiata incadrarea juridica a faptelor la legea privind siguranta nationala a Romaniei".

Riccardo Manfredini a fost condamnat la 4 ani si 6 luni inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de initiere, organizare sau constituire pe teritoriul Romaniei a unor structuri informative care pot aduce atingerea sigurantei nationale, precum si culegerea si transmiterea de informatii cu caracter secret ori confidential, prin orice mijloace, inafara cadrului legal.

Daniela Irimia a fost condamnata la 3 ani inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de aderare la structuri informative care pot aduce atingerea sigurantei nationale constituite pe teritoriul Romaniei, precum si culegerea si transmiterea de informatii cu caracter secret ori confidential, prin orice mijloace, inafara cadrului legal.

Violeta Liliana Pricop a fost condamnata la 2 ani si 4 luni inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de aderare la structuri informative care pot aduce atingerea sigurantei nationale constituite pe teritoriul Romaniei, precum si culegerea si transmiterea de informatii cu caracter secret ori confidential, prin orice mijloace, inafara cadrului legal.

Cornelia Popovici a fost condamnata la 2 ani inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de sprijinire a unei structuri informative care pot aduce atingerea sigurantei nationale constituite pe teritoriul Romaniei, precum si culegerea si transmiterea de informatii cu caracter secret ori confidential, prin orice mijloace, inafara cadrului legal.

Cristina HURDUBAIA
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1341 (s) | 22 queries | Mysql time :0.021176 (s)

loading...