News Flash:

Sponsorul, cultura si economia

18 Decembrie 2000
1020 Vizualizari | 0 Comentarii
Doua mari semne de intrebare ale ultimilor o suta de ani, sau, daca vreti, ale intregii istorii: sponsorul si cultura. Intre cele doua cuvinte legatura este extrem de puternica, deoarece cultura fara o sursa de venituri nu exista, in vreme ce sponsorul nu ar putea exista daca nu ar avea cui sa-i incredinteze, cu mare generozitate, surplusul venitului sau. La randul sau, sponsorul nu ar putea sa existe fara o economie cat de cat dinamica, astfel ca relatia trebuie completata: sponsorul, cultura si economia.
De ce primele sunt doua din marile semne de intrebare? Mai intai, dintotdeauna au fost greu de gasit sponsorii, mai ales intr-un sistem economic bazat pe un cadru legislativ care nu prea ia in considerare astfel de gesturi. Imediat dupa 1989, Romania a devenit un paradis al unui gen de sponsorizare venita din exterior, care a purtat mai exact denumirea de "ajutoare din strainatate". Vreme de doi-trei ani, in Romania au intrat sute de tiruri incarcate pana la refuz cu tot ceea ce prisosea Occidentului sau, mai exact, cu tot ceea ce nu-i mai era de folos. Chiar daca la un moment dat atinsese cote destul de mari, "sponsorizarea" romanilor de catre strainatate s-a incheiat, desi prematur, mai ales atunci cand sponsorii din strainatate au aflat ca sponsorizarile lor nu ajungeau unde trebuie, ci in anumite buzunare, deja ghiftuite, dar mereu dornice si neincapatoare. Dupa incheierea acestui capitol, a inceput adevarata drama a sponsorizarii romanesti, in care ajutoarele celor cu dare de mana catre cultura sau catre alte domenii care traiesc din astfel de surse, au fost direct proportionale cu mersul economiei romanesti. Unul din cele mai bine sponsorizate domenii a fost sportul, mai ales pentru impactul pe care acesta il are asupra populatiei. Rationamentul sponsorului roman a fost destul de simplu: banii pe cultura sunt aruncati in vant, caci cate persoane vin la un vernisaj sau la un spectacol de teatru? Cifra este infima in comparatie cu numarul celor care populeaza un stadion sau o alta arena sportiva. In aceste conditii, unde este mai convenabil de bagat banii care iti prisosesc? In vremurile de demult, cand sportul nu atinsese un astfel de punct maxim, rolurile erau schimbate, in sensul ca marii proprietari de averi sau conducatorii de stat aveau o adevarata profesiune de credinta in a sprijini artistii si, implicit, cultura. Cultura, acel copil rasfatat din urma cu doua-trei secole si chiar mai mult, a pierdut o pozitie castigata cu efort sustinut, iar totul nu s-a intamplat decat datorita unei permanente evolutii a omenirii. Regele chinez care a construit marele zid chinezesc a dat porunca sa fie arse toate cartile, in incercarea de a face ca istoria sa porneasca de la el, cel care a ridicat o adevarata bariera intre China si dusmanii ei, aceasta fiind, in acelasi timp, si o bariera intinsa timpului. Arderea bibliotecii din Alexandria a fost interpretata de unii literati ca fiind un fapt benefic omenirii, careia i-a fost conferita sansa de a rescrie niste carti, eliminand astfel plagiatul, unul din pericolele care a planat si planeaza inca deasupra culturii... Acelasi lucru se poate spune si despre relatia tripla care poate fi intalnita intr-o Romanie a sfarsitului de mileniu: exista sponsori care nu mai au bani pentru cultura, exista cultura care nu mai are bani, pentru ca nu mai exista sponsori "disponibili". Aceasta tripla relatie este completata de faptul ca este o economie care, in mod real, nu prea mai exista. In consecinta, unul din termenii acestei relatii, sponsorul, capata un statut paradoxal, iar forta lui, cel putin in Romania, se bazeaza pe altceva.
Mihai ANDREI
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.8806 (s) | 22 queries | Mysql time :0.449579 (s)