National

SRS: Razboiul este blestemat. Dar si pacea poate fi

Publicat: 14 mai 2015
1

Ce sa intelegem? Doamna Angela Merkel, si nu oriunde, ci exact la Moscova, i-a spus, verde in fata, lui Putin ca Pactul Ribentropp-Molotov a fost o ticalosie. Si ca, tot o ticalosie a fost si anexarea, de catre Rusia, a peninsulei Crimeea. Iar cateva zile mai tarziu, cel mai inalt reprezentant al Statelor Unite ale Americii ii declara lui Putin ca sanctiunile impotriva Moscovei ar trebui ridicate. Intrucat, Rusia ar fi indeplinit conditiile cerute. Asistam la un razboi asimetric si ticalos sau la prologul unei paci, care ar putea fi si ea la fel de ticaloasa?

Pactul Ribentropp-Molotov a pecetluit, nu numai soarta Poloniei, ci si soarta Romaniei. Rusia lui Stalin s-a inteles cu Germania lui Hitler pentru a incepe o noua impartire a Europei. Pur si simplu, sfartecand teritorii. Evident, acest pact ticalos, pentru care Moscova nu si-a cerut niciodata scuze, a fost atat de secret incat, mult timp, nu s-a stiut despre existenta lui. Doar popoarele i-au simtit efectele. La fel cum, mult timp, nu a fost cunoscuta nicio alta intelegere, cel putin cinica si tot secreta, intre Churchill si Stalin. Prin care, practic, Romania a fost vanduta.

Cat priveste anexarea Crimeei, ea este, in mod cert, conform tuturor definitiilor, un act grav de agresiune militara, de care responsabila este Federatia Rusa. Sanctiunile aplicate Moscovei de catre statele democratice au ca punct de plecare tocmai aceasta incalcare flagranta a tratatelor internationale de catre statul lui Putin.

Ori, in aceste conditii, ce am putea intelege? Din ceea ce spune Angela Merkel, ca regimul Putin este pus la zid. Si, pe buna dreptate. Iar din ceea ce afirma inaltul reprezentant al Statelor Unite ale Americii, ca civilizatia occidentala s-a impacat cu idea anexarii Crimeei. Si este multumita cu atat, daca si Rusia e multumita tot cu atat. Unul este piticul rau si celalalt e piticul bun?

La capatul unui razboi ticalos se prefigureaza, cumva, o pace la fel de ticaloasa?

PS: Astazi, la Judecatoria Sectorului 4 a fost dezbatuta solicitarea penitenciarului Jilava de punere a mea in libertate. S-a opus reprezentantul Parchetului. Invocand doua cauze absolut surprinzatoare. Ca am utilizat cai de atac legale exceptionale, prin care incerc, la Inalta Curte de Casatie si Justitie si la CEDO, sa rastorn sentinta prin care am fost condamnat. Ca si cand un cetatean nu ar avea acest drept. Si doi: ca in penitenciar am continuat sa imi fac meseria. Adica sa scriu articole. Nu-i asa ca este interesant? Si, totusi, nu merita mai mult decat un post-scriptum. Astept decizia instantei!





Adauga un comentariu