News Flash:

Star Wars Iasi

19 Noiembrie 2008
1307 Vizualizari | 0 Comentarii
Star Wars Iasi
• Sub ruinele Iasilor se ascunde o cetate care, la granita cu Tartaria, ar fi constituit cel mai maret taram din Estul Europei • Palate monumentale, zeci de lacuri, gradini de vara parasidiace, un sistem complex de comunicare subterana, monumente gigantice, castele presarate pe intreg tinutul cetatii, Academii si scoli care ar fi putut avea acum traditia Universitatii din Bologna, care are un mileniu de existenta • Toate acestea ar fi fost posibile, fara mari eforturi, insa, de acum, sunt doar imaginare


Trecutul Iasilor constituie nu doar filonul prezentului, ci si taramul din care, pe seama esecurilor, se poate imagina un alt viitor al trecutului, ceea ce ar fi condus la un alt prezent, cu totul diferit de cel de astazi. Prezentam cateva scenarii care, oricat ar parea de utopice, la acea vreme erau totusi posibil de urmat, iar trecutul ar fi fost unul care, acum, ar fi facut din Iasi un City vizitat de milioane de turisti, mai multi decat are Istanbulul (Constantinopolul).

Daca influenta Orientului, a Constantinopolului a fost pentru domnitorii moldoveni una capitala si in ceea ce priveste stilurile arhitecturale, nu doar cumpararea domniei cu averi din care s-ar fi putut ridica palate, iar mai tarziu influenta Apusului ar fi gasit un mare sprijin financiar la moldoveni dar si coeziune sociala, atunci Iasii ar fi aratat asemenea unei Cetati a Soarelui chiar aici, la granita cu Tartaria (tinutul care era locuit de tatari). Dupa planurile domnitorilor Lapusneanu, Vasile Lupu, Iacob Despot, Mitropolitului Varlaam, doar ca o serie de exemple ce, in ipoteza ca in secolele XVI - XVII ar fi fost duse la bun sfarsit, Iasii s-ar fi format pe un alt "sol" cultural, arhitectural si civic. In conditiile in care, in secolul al XVI-lea, cand s-a mutat capitala de la Suceava la Iasi, daca domnitorii ar fi avut ambitia, sustinuta de realizarile materiale favorabile, sa dureze aici un palat domnesc pe masura cel putin a monumentalitatii celui de la Suceava, probabil, harta politica a Romaniei ar fi indicat o alta capitala astazi. Palatul Administrativ, ce in zilele noastre este al Culturii nu mai pastreaza decat gandul la curtea voievodala si cateva relicve. Daca ar fi fost zidita in totalitate din piatra si ar fi fost ingrijita adecvat Curtea domneasca, am fi avut astazi, pe langa un Palat al Culturii, si zidirile unui Palat voievodal.



Taramul Bourului

Inca de prin 1400, negustorii moldoveni faceau afaceri nu doar spre Dunare si Marea Neagra, ci si la Adrianopol, Burssa, Constantinopol sau Liov. Negustorii moldoveni sunt atestati documentar si in Targul Brasovului de timpuriu. La 1591, cum citeaza un document cercetatorii Constantin Cihodaru si Gheorghe Platon in volumul Istoria orasului Iasi, domnitorul Petru Schiopul avea numai la Bohotin 1.216 oi. Boierii la randul lor aveau acele odai, locuri la marginea Iasilor si in satele din jur, unde cresteau mii si mii de oi si vaci. Dupa cum lasa istoricii sa se intrevada, acest comert cu animale era pentru domnie si boieri o afacere foarte profitabila. Cu un asemenea nivel, daca odaile n-ar fi fost banale constructii din lemn, precum sunt si in prezent stanile, ci s-ar fi zidit resedinte, durat drumuri de piatra catre locul lor, atunci Iasii ar fi scapat de un mediu rural predominat. Aceste branisti, odai, daca s-ar fi amenajat adecvat si ridicat conace, mici palate ar fi strans in jurul lor viata satenilor si marile ferme ar fi fost punctul istoric pentru o cetate si imprejurimile sale, asemenea ca in Apus. La fel, daca atat de apreciatul comert cu animale, vite si oi in special, crescute cu sutele de mii in imprejurimile cetatii Iasilor, ar fi capatat un alt statut, iar negustorii ar fi fost ocrotiti de catre domnitori, iar intrigile de la Poarta nu ar fi fost in sangele moldovenilor, in fapt banii fiind de pe seama si acestor negustorii, un taram al Bourului descalecator de tara ar fi ajuns cu multa vreme in urma sa constituie o intindere a fermelor si agriculturii moderne. Profitul, transformat in alte case si zidiri monumentale, dispuse in cetatea Iasilor ar fi dovedit, poate ca venirea peste secole a comunismului era de prisos, daca nu chiar imposibila. Din nefericire, aceste scenarii trebuie sa fie legate strict de anumite proiecte deoarece istoria Iasilor retine din marile esecuri nu planuri uriase, ci fragmente nobile de intentii de viata. Altfel spus, asemenea utopii nu tin de un plan general care sa fi esuat, pentru ca asa ceva nu a fost, ci de planuri mici, aproape individuale, din nefericire, si nu cum s-au scris carti intregi despre ce s-ar fi intamplat daca Napoleon n-ar fi fost invins.



taramul bourului
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.3502 (s) | 22 queries | Mysql time :0.226261 (s)