News Flash:

Straturile cu legume din cartierele iesene

7 Mai 2007
1543 Vizualizari | 2 Comentarii
Maria Preotescu
• In plin centru cultural, practica gradinaritului este in plina activitate: de la ceapa, leustean, patrunjel pana la varza, stevie, rosii si capsuni, toate sunt cultivate • Ambientul rural intretinut in fata blocurilor este de bun augur, mai ales pentru locatarii de la parter, ei fiind cei care se servesc de productia legumicola •"Chiar daca e ca la tara, decat sa fie lasat acest loc de izbeliste si golanii sa se zbantuie si sa scrie pe pereti, este mai bine ca am incropit aceasta gradina", a aratat Maria Preotescu, una dintre zecile de proprietare de straturi din Iasi • Ca oriunde, ocupatia gradinaritului tine loc de plictiseala, de TV si, mai ales, de oroarea statului la bloc: "Uite, avem oleaca de ocupatie, ca pentru doi batrani. Sa nu stam chiar cu coatele pe geam. Mergem cu masina si aducem cate 50-60 litri de apa de la Ciric. Stropim, plivim, se gaseste mereu cate ceva. Ah, da` ce bune-s rosiile astea cand se coc... Le mancam, mai mare pofta", povesteste Jorj Judele, un alt proprietar de mini-plantatie de legume


Primavara incep sa se arate si culturile legumicole din fata blocurilor. Straturi lungi de zarzavaturi, imbricate prin straturile de flori sau pur si simplu doar straturi cu zarzavaturi, lungite la soare in fata blocurilor. Cartierele iesene sunt pline de astfel de prezente rustice, semn al nostalgiei stramutarii de la sat, dar si al nevoii de indeletnicire cu ceva a batranilor. Dar nici umbrarele nu lipsesc si nici custile pentru cainii comunitari. De asemenea, sunt plantate multe flori, de toate soiurile. Si prin curtile vilelor se zaresc varfuri de ceapa. Si gardurile, inalte, de lemn nu lipsesc din arhitectura urbana a Iasului modern sau, poate postmodern. Iesenii s-au improprietarit singuri si tot singuri isi dau socoteala impartelii.

Gospodinele si capitalismul

La doi pasi de Biblioteca Central Universitara, pe strada Fatu, "viata este grea", dupa cum se destainuieste Ecaterina Bodea, o batranica de 89 de ani. Are cateva straturi de salata, ceapa, patrunjel si flori. Fasolele, abia rasarite sunt insirate de-a lungul gardului ce imprejmuieste casa. Venea de la o vecina careia tocmai ii daduse o legatura de salata. "In fiecare an pun straturi, asa, pentru mine si copii. Mi-ar parea rau sa nu pun ceva. Am o pensie de un milion. Mare avere nu se face dar macar am de mancare ceva proapat", mai povesteste batranica. Dar marile bulgarii incep sa se iveasca in celelalte cartiere cum ar fi Dacia, Alexandru, Cantemir, Mircea, Tatarasi, Podu Ros, dar si in zona centrala, la "case mari". Pe strada Stramosilor nr. 51, cartier Dacia, in loc de izlaz inverzesc straturile, cresc rasadurile. "Chiar daca e ca la tara, decat sa fie lasat acest loc de izbeliste si golanii sa se zbantuie si sa scrie pe pereti, este mai bine ca am incropit aceasta gradina. Am aproape de toate, stevie, ceapa, salata, am si un butas de vita-de-vie, din care scot cam 5-6 litri de vin, ca strugurii ii mai fura si tiganii si mai dau si la copiii din bloc", arata Maria Preotescu, cea care are grija de gradina improvizata. Intr-adevar, locul este ingrijit si ingradit, animalele de pe malurile Bahluiului nu mai ajung pana sub ferestrele apartamentelor. Pe aici, oricum, ambientul provoaca o mai mare atractie spre acel tip de agrement rural, strajuit de griul blocurilor.



Gradinile de la Soseaua Nationala

Partea stanga, cum se merge spre Podu Ros, a Soselei Nationale este o adevarata bulgarie. Aici, in orice eventualitate, trecatorul flamand se poate infrupta, mai la vara, din toate bunatatile legumicole precum rosii, morcovi, ceapa, usturoi, dar si fructe: visine, zarzare, corcoduse, cirese. Un loc prelungit in pitoresc. Sunt gradini intregi, majoritatea ingrijite de catre batrani. "Batranii si-au facut gradini in fata blocurilor unde, in trecut, erau case. Odata cu stramutarea lor la oras, trebuiau cumva sa-si pastreze legatura cu originile. Mie imi place. Sunt si flori, si banci, si cate altele", isi da cu parerea un locatar de la blocul A3 de la Soseaua Nationala. Geamurile de la parter sunt deschise, miroase a ciorba, hainele sunt insirate cu zecile, ca intr-o armonioasa comunitate rurala. Dinspre strada gardurile vii invaluie culturile, dar si idilicul locului. Vizavi se ridica banci, piramida lui Dubet, sedii de institutii. Dar totul se completeaza perfect.



Rezervatie si innobilare

De dupa bratara verde, adica dincolo de gardul viu, se zaresc culturile si cultivatorii. Ca intr-o rezervatie, sau precum sunt privite ansamblurile populare aduse la parada in oras, tot asa actiunile de primavara ale legumicultorilor starnesc varii ganduri in mintea trecatorilor, dar mai ales a colocatarilor. Strada Codrescu nr. 7. Munca e in toi. Acum, e vreme prielnica pentru a rasadi rosii. Prin ochiurile portitei prinse in gardul viu si inalt care circumscrie cativa ari in jurul blocului, se ivesc si cultivatorii. Zgomotul de sapaliga confirma ca nu e vorba de-o actiune banala de curatenie. "Am cate oleaca din toate. Rosii, gogosari, ardei, ceapa, sfecla-rosie, vita-de-vie. Dar am pus si cateva flori", se lauda Jorj Judele, secondat de sotia sa, Aneta. Nu de multi ani, dupa cum arata, face acest lucru, aici, la bloc. Daca prin Dacia locatarii se plangeau de vagabonzi, cum ca ar transforma spatiul de langa apartamente in unul de promiscuitate, pe Codrescu se schimba situatia: studentii ar fi jucat fotbal. Ca oriunde, gradinaritul tine loc de plictiseala, de TV si, mai ales, de oroarea statului la bloc: "Uite, avem oleaca de ocupatie, ca pentru doi batrani. Sa nu stam chiar cu coatele pe geam. Mergem cu masina si aducem cate 50-60 litri de apa de la Ciric. Stropim, plivim, se gaseste mereu cate ceva. Ah, da` ce bune-s rosiile astea cand se coc... Le mancam, mai mare pofta", mai povesteste Jorj Judele, intre rasaditul a doua fire de rosii. Culturile cresc si la celelalte numere de pe Codrescu, cu mai multa sau mai putina migala din partea locatarilor.



Dorul de curte

Locuinta de la bloc pare ciunta fara curte. Ca atare, in cartierele ceva mai pestrite s-au tocmit ad-hoc garduri numai bune de-a marca o veritabila curte. Si sunt sute. Partea blocului de la "principala" mai arata o floare, doua tufe de liliac. Insa in spate, curti cat cuprind ochii. Unele ascund straturi de legume, altele flori sau ce mai are omul si nu-i incape in apartament iar altele pitici fantomatici de curte si cate un leagan ori o bancuta. Nu sunt multe legume dar, in schimb, sunt multe garduri, ca la tara sau mai dihai. E un circuit laborios creat de mainile gospodare, care nu si-au uitat obarsia sau care vor sa pastreze traditia gardului ca spatiu delimitator de posesie, specific spatiului rustic. Nicolina. Strada Libertatii nr. 4. Bloc 648 sc. C. Aici libertatea este respectata si bine pazita. Gradinita cu zarzavaturi, gradinita cu depozit de uz casnic pazit de-un caine. E in Iasi, de-a stanga trece trenul si mai are (sau a avut) doar 600-700 metri pana la Gara Internationala Nicolina iar de-a dreapta se prelinge soseaua. Dar toata Nicolina e un labirint de garduri de lemn, nu doar vii, de depozite, ici-colo si tot mai des cotete pentru caini. Daca ar intra in pamant toate blocurile, ar ramane un sistem vetust de "crestere si ingrijire" a plantelor si animalelor. Invers, greu de imaginat. E vorba de un dor complex de curte, nuantat de palpitatiile vietii specifice de cartier.



Autoritatile nu vad verdele-ceapa

"Anul acesta am avut doua sesizari privind animalele mari care au fost lasate liber prin oras. Intr-un caz, s-a acordat o amenda iar anul trecut am avut trei cazuri de acest gen. Referitor la blocuri, o femeie din CUG crestea in apartament 150 de porumbei. Ea a primit mai multe amenzi", a declarat Ciprian Chirita, sef Corp Control Primar. O amenda este de cam 3 milioane lei. Se stiu foarte bine regulile dar ele raman doar reguli. Iesenii in cauza stiu foarte bine ca nu pot lasa terenul din fata apartamentelor fara sa rasara o ceapa, un morcov sau o legatura de patrunjel. "Spatiul din jurul blocului este domeniu public, deci este ilegal sa se planteze legume sau sa se creasca animale. Locatarii pot planta doar flori sau sa puna gazon. Deocamdata nu am primit nici o sesizare in acest sens", a declarat Georgeta Tarnauceanu, sef Birou Registru Agricol din cadrul primariei. Verdele-ceapa creste, orasul infrunzeste iar toti locuiesc cu drag.



Gainile de oras

Strada Colonel Langa. Un imobil vechi, de unde se poate auzi foarte bine slujba de la Mitropolie dar si, dimineata, cantatul cocosilor. Cateva gaini si un cocos reprezinta, adesea, solutia ideala pentru o cheltuiala in minus pentru o familie cu venituri mici. Gospodina tocmai se intoarce de la strans iarba pentru cele cateva gaini. "Am 6 gaini si un cocos. Am nevoie de cate-un out. Banii din pensie sunt putini, n-ajung niciodata si ne mai scuteste sa cumparam oua de Avicola, care-s atat de proaste", se plangea Zavastia Ranga, proprietareasa galinaceelor. Le mai aduce iarba de pe terenul din spatele Mitropoliei, mai cumpara cateva graunte iar oua sunt cat sa acopere nevoile a doi batrani. Dar gaini se cresc si prin alte cartiere, ascunse de privirile curiosilor. Sunt absolut dezirabile pentru uzul curent de oua mai sanatoase si hranitoare.



Hambare si cazane de afumat

Pe langa garajele improvizate ilegal, hambarele, depozitele sunt alte practici curente ale iesenilor implantate in jurul blocurilor. Pentru ca sunt foarte multe, enumeram doar cateva cazuri. Primul pe Aleea Basarabi nr. 4, la blocul 16. La fel pe Decebal nr. 4, Piata Voievozilor nr. 25, Aleea Roman Voda. Si tot asa. "Nu mi se pare deloc binevenit. Ei sunt stapanii pe aceasta suprafata. Nu este deloc aspectuos, dar ce sa facem?", comenta indignata o locatara de la blocul C3, Soseaua Nationala nr. 49. In fosta strada Drobeta nr. 4, actual Stefan Procopiu, intre blocurile R9 si R10, spatiul este destinat aproape in totalitate gradinaritului. Sunt si cateva hambare improvizate. Bine ingradit, aproape ca nici nu poate fi vazut ce se ascunde dupa gardul inalt. "Nu sunt de multa vreme aici, dar mi se pare un abuz pe care l-au facut vecinii. Nimeni nu se sinchiseste sa spuna ceva cuiva. Treaba merge inainte si asa", arata nemultumit un locatar. Ca o culme, pe stradela Basarabi nr. 4, din cartierul Alexandru, o soba de afumat carne, ruginita, asteapta neclintita zilele cand oamenii se aduna si afuma carnea de porc. Perimetrul din jurul blocului este ingradit iar soba troneaza singulara. Bancile improvizate sunt doar pentru proprietari si vecini. "Ne folosim cam toti de soba. Prinde tare bine. Unde sa afumam si noi o bucata de carne?", intreba nedumerita Adela Balan. Nici cotetele pentru caini nu lipsesc. Pitite dupa tufisuri, adapostesc cainii de paza a blocurilor. Pot fi intalnite pretutindeni pe unde orasul este considerat de catre ieseni o periferie sau pe unde se considera ca este nevoie mai mare de securitate.


Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (2)

sam  | #12187
Iasul din acest pct de vedere este tare inapoiat. Mai grav ca astia de la primaria nu fc nimic pentru a impiedica improprietaririle abuzive din fata blocurilor. Sunt mii de ieseni care si-au luat pamant de langa bloc si-l administreaza cum vor..
rosalia  | #12188
mai sunt multe de facut, dar decat maidane , mai bine flori. Ar fi oportun totusi, un studiu privind cantitatea de metale grele imagazinata de fructele si zarzavaturile cultivate la 1-2 metri de strazile atat de aglomerate. Cu o harta: atat % plumb in Nicolina-in frunza de salata, atat % in Galata sau centru
Adauga comentariu
Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.3188 (s) | 22 queries | Mysql time :0.201964 (s)

loading...