Struțocămila la 30 de ani

Rămâne un mister de ce Klaus Iohannis, care de Ziua României nu a convocat nicio sesiune solemnă în Parlament, se bâțâie pe neașteptate într-o altă sesiune solemnă. Cea consacrată împlinirii a 30 de ani de la adoptarea prin referendum a Constituției. Aniversarea cade pe 8 decembrie, adică mâine. Dar adunarea solemnă a fost în avans. Adică luni. Nu încurcarea datelor e gravă. Ci faptul că nimeni nu pare conștient de viciile acestei Constituții și de necesitatea schimbării ei din temelii.

Legea Fundamentală a României, care operează din 1991, a fost revizuită în 2003. Dar așa revizuită cum a fost, în mare viteză, pentru a ne conforma legislației europene, Constituția tot struțocămilă a rămas. Nu suntem nici republică parlamentară, nici republică prezidențială. Ne-am inspirat din Constituția Franței și din Constituția Germaniei și am reușit construcția unei Legi Fundamentale, care a permis generarea, în cei 30 de ani, a unor teribile conflicte interinstituționale. Practic, s-au încăierat între ei reprezentanții celor trei puteri fundamentale în stat, legislativă, judecătorească și exectivă. Și mai mult decât atât, toate aceste puteri, rând pe rând, s-au confruntat cu puterea ambiguă a președintelui României. Din acest motiv, societatea a fost deseori scurtcircuitată, iar Curtea Constituțională a stat sub un permanent asalt și sub o permanentă presiune. Ambiguitățile din Constituția României, faptul că ea este o struțocămilă, a generat și generază în continuare crize politice care zguduie frecvent România și creează pagube uriașe în plan financiar și social.

Se cuvine de Ziua Constituției, pe care am consacrat-o printr-un act normativ în Parlamentul României, să amintim câteva lucruri importante. În primul rând că, atunci când am avut o majoritate cu adevărat puternică în Parlament a Uniunii Social Liberale, a existat o ocazie rară ca Legislativul să se transforme pentru câteva luni în Adunare Constituantă, astfel încât, la capătul acestui interval de timp, populația României să beneficieze de un nou proiect constituțional, pe care urma să-l adopte prin referendum. Soluția revizuirii Constituției a fost o greșeală politică și totodată o greșeală istorică. Prin revizuire, devin intangibile cel puțin două capitole importante, drepturile și libertățile fundametale ale omului, precum și prevederile care reglementează puterea judecătorească și respectiv Justiția. Un proiect constituțional doar revizuit trece prin furcile caudine ale CCR și are toate șansele să fie respins. Ceea ce de altfel s-a și întâmplat. Proiectul de revizuire a Constituției, astfel cum a fost el gândit de corifeii USL, a eșuat lamentabil. Și am rămas în continuare să călărim struțocămila. Cu consecințele pe care le-am schițat mai sus.

stirilebzi.ro

Prevederi noi pentru anumite tipuri de pensii! Care sunt condițiile pentru oferirea pensiei pentru limita...

Stirile PROTV

Tentativă de asasinare a lui Zelenski. Presupusul criminal, un polonez, s-a oferit să ajute serviciile...

Al doilea element fundamental este că, dacă acest Parlament, care are și el o majoritate confortabilă, USL 2, se transformă temporar în constituantă, va putea fi dat un răspuns la câteva provocări fundamentale:

1). Dorim să rămânem în continuare o republică sau ne întoarcem la monarhie? Indiferent ce aleg cetățenii și indiferent cât de pregătiți sunt ei să aleagă, demersul este necesar, pentru că repară o decizie pripită din 1991, care a ocolit înfruntarea cu această provocare.

2). Dacă mergem pe forma de republică, trebuie să decidem ce vrem de fapt: vrem o republică prezidențială, în care întreaga putere executivă să fie concentrată în mâna președintelui, care să și răspundă pentru consecințele deciziilor sale, sau vrem o republică parlamentară, în care președintele să fie doar reprezentativ și decorativ?

3). Trebuie reglementat, așa cum se cuvine, ceea ce denumim statul de drept. Cel puțin atunci când ne referim generic la Justiție. În mod clar, trebuie făcută separarea între judecători și procurori. Punerea acestora pe picior de egalitate atrage, așa cum s-a văzut, consecințe rele în ceea ce privește respectarea drepturilor și libertăților cetățeanului.

4). O nouă Constituție poate reașeza raporturile dintre statul civil și statul militar. Cu alte cuvinte, ar putea însemna sfârșitul statului subteran.

Am schițat doar câteva elemente care ar fi trebuit puse în discuție în Parlamentul României în această prematură sesiune aniversară. Și care, din prea multa grabă a președintelui, dar și a conducătorilor celor două Camere, au fost ratate.