News Flash:

Subteranele Iasului

16 Mai 2001
1076 Vizualizari | 0 Comentarii
•Centrul vizibil al municipiului este dublat de un alt oras format din tuneluri si pivnite

Este de stiut faptul ca, din punct de vedere arheologic, Iasul ascunde multe surprize. Din timpurile cele mai vechi, au circulat numeroase legende despre existenta unui tunel ce ar strabate Iasul de la un capat la celalalt. Prin acesta, domnitorul tarii se putea refugia din Curtea Domneasca tocmai pana in zona Cetatuia. Producerea in perimetrul orasului a unor surpari ciudate si faptul ca de multe ori fundatiile blocurilor se suprapuneau peste pivnite deosebit de mari au alimentat aceste legende vechi. Privind putin trecutul istoric mai indepartat al Moldovei, se stie ca, inca de la inceput, aceasta zona s-a confruntat cu o puternica instabilitate politica generata de numeroase razboaie, invazii si bande de jefuitori. Tocmai aceste motive i-a determinat pe moldoveni sa-si construiasca pivnite secrete tot mai complicate in care isi ascundeau avutul si, in cazuri extreme, familiile. Majoritatea cladirilor si caselor construite in trecut au in componenta asemenea pivnite care, de-a lungul secolelor, au format o intreaga retea subterana. Exista in acest sens cateva exemple concludente: beciurile Casei Bolta Rece care ajung pana sub cladirea Universitatii de Medicina; pivnitele din vremea lui Alexandru cel Bun aflate sub gradenurile Teatrului de Vara. Palatul Culturii este construit pe un adevarat labirint de tuneluri, iar pivnitele Facultatii de Viticultura se intind pana spre Casa memoriala "Mihail Sadoveanu".

Orasul subteran

Odata cu punerea in aplicare a planului de sistematizare a orasului, mai bine zis de demolare a Iasului "istoric", sute de astfel de pivnite de mare importanta din punct de vedere arheologic au fost distruse iremediabil, sau datorita schimbarii destinatiei initiale aspectul lor a fost grav compromis. Astfel, pivnitele din zona Bisericii Barnovschi au fost transformate la un moment dat in depozit de butelii. "Acest sistem de tuneluri, daca intr-adevar putem vorbi despre un tunel, s-a constituit in timp, din aproape in aproape. La inceput, oamenii au construit doar pivnite, care, pe langa rolul initial de depozitare si de pastrare a alimentelor sau a vinului, au capatat si unul mai special. Aici, in caz de pericol, se ascundeau stapanul casei si familia acestuia. Din acest motiv, pivnita sau beciul se continua cu un fel de tainita in care membrii familiei puteau locui saptamani intregi. In timp ce aceste ramificatii au devenit tot mai elaborate, au inceput sa comunice intre ele. Ca idee, insa, nu neg posibilitatea existentei unui tunel intre Curtea Domneasca si Manastirea Cetatuia. Ceea ce te uimea la aceste pivnite era extraordinarul lor mestesug: erau hidroizolate, bine aerisite, dispuneau de bolti monumentale. Parerea mea este ca ele nu trebuiau distruse, ci puse in valoare", a declarat Ionel Oancea, arhitectul sef al municipiului.
De o mare importanta pentru Iasi ar fi recuperarea si integrarea acestor pivnite intr-un circuit turistic. Este de ajuns sa dam de exemplu catacombele din Irlanda, care, anual, atrag foarte multi turisti. Cu exceptia beciurilor secrete de la Casa Pogor, la noi nu s-a mai facut nimic, iar pivnitele sunt din ce in ce mai putine si mai nesigure. Peretii si boltile au inceput sa se prabuseasca, in timp ce tunelurile ce asigurau comunicarea intre ele s-au surpat de mult.

Cartiere de olari

In urma cercetarilor arheologice desfasurate pana in prezent pe baza unui material arheologic concludent, s-a rezolvat problema originii si evolutiei oraselor medievale din Moldova si a desfasurarii procesului social-economic de urbanizare al unor asezari rurale medievale. Dupa cum apare in cartea "Iasii pana la mijlocul secolului al XVII-lea", scrisa de Alexandru Andronic, sapaturile arheologice de la Iasi, efectuate pe locul fostei Curti Domnesti, au avut rolul de a stabili topografia nucleului initial al asezarii medievale cu caracter urban de la sfarsitul secolului al XIV-lea. Din cauza lucrarilor edilitare, cercetarile arheologice din Iasi au necesitat si necesita serioase sapaturi de salvare si sistematice. Pana in 1983, au fost descoperite resturi de locuire datand din comuna primitiva si pana la inceputul secolului al XIV-lea. Astfel, atat pe platoul unde astazi se afla Palatul Culturii, cat si spre strazile A. Panu si C. Negri, Hala Veche si cea Noua, zona Bisericii "Sf. Sava" si spre bdul Stefan cel Mare si Sfant pana in Piata Unirii, s-au descoperit numeroase vestigii care au dovedit ca in secolele XIV - XVII zona a fost intens populata. Pe strada C. Negri, in curtea Bisericii "Sf. Sava", au fost descoperite complexe deosebit de importante, ca ateliere de olarie datand din secolul al XV-lea, precum si numeroase obiecte specifice mediului urban. Descoperirea numeroaselor cuptoare in diverse puncte din Iasul medieval constituie dovada unei dezvoltari a olaritului in aceste locuri. Implicit, se atesta si existenta unor cartiere de olari.
De o mare importanta au fost si sapaturile efectuate la ruinele zidului de incinta a Bisericii "Sf. Nicolae Domnesc". De mentionat faptul ca zidul existent la suprafata dateaza din secolul al XVII-lea si a avut ca temelie vechiul zid din secolul al XV-lea. Ruine ale vechii Curti Domnesti se gasesc si sub gradenurile Teatrului de Vara. De mentionat ca aceasta nu a fost construita in interiorul orasului ci la marginea acestuia, pe terasa inferioara a Bahluiului, care asigura si o aparare naturala, necesitand putine amenajari de fortificare. Tot in perimetrul Palatului Culturii a fost descoperit un mormant, in care, dupa toate probabilitatile, este ingropat un crestin, avand in vedere ca scheletul era orientat V-E.
O la fel de mare importanta o prezinta ruinele care se gasesc acum in zona Stefan cel Mare, mai precis unde este amplasat deja cunoscutul Cub. Din cauza modernizarii zonei centrale a orasului a fost nevoie de investigatii arheologice, fie sub forma sapaturilor de salvare, fie sistematice, ca si cele desfasurate sub egida Institutului de Istorie si Arheologie "A.D. Xenopol", in urmatoarele puncte: Hala Veche, str. Anastasie Panu, langa "Casa Dosoftei", bulevardul Stefan cel Mare, parcul Teatrului National, in preajma zidurilor incintei Bisericii "Golia", in strada Horia - langa Casa Modei, in str. Costache Negri - spre nord-est intre Bisericile "Barboi" si "Golia". Astfel, au fost descoperite vestigii din toate epocile istorice, dar mai ales din evul mediu, care atesta existenta in zona Palatului Culturii - Halelor - Biserica "Sf. Sava", piata Teatrului National, Piata Unirii, Strapungerii, str. Horia si bulevardul Stefan cel Mare a nucleului initial al asezarii urbane medievale Iasi. Din acest punct de vedere, de o deosebita importanta a fost descoperirea in 1983, la intersectia strazilor C. Negri si Golia a opt cuptoare de olari, care dateaza din secolele XV-XVII. Concomitent au fost desfasurate si sapaturi arheologice sub egida OPCN Iasi si a Muzeului de Istorie a Moldovei din cadrul Complexului muzeistic Palatul Culturii Iasi, in diferite puncte fiind descoperite numeroase si bogate resturi de locuire umana din toate epocile istoriei, dar cele mai importante fiind din secolele XIV-XVII.

Curtea Domneasca

Descoperirile arheologice efectuate de-a lungul anilor atesta, datorita unor extrem de bogate vestigii, o locuire intensa in nucleul initial al targului medieval, precum si o treptata dezvoltare teritoriala a orasului Iasi in secolele XVI-XVII. Cele mai importante descoperiri referitoare la vechimea si evolutia teritoriala a Iasului in epoca feudala au fost furnizate de sapaturile arheologice sistematice de pe locul fostei Curti Domnesti, incepute in 1960 si continuate in anii urmatori. Chiar inainte de primul razboi mondial au fost semnalate descoperiri intamplatoare de obiecte de bronz si de monede antice, atragandu-se insa atentia asupra daramarii ruinelor palatului lui Stefan cel Mare. Istoricii ieseni au fost indeaproape interesati si preocupati de Curtea Domneasca. In schimb, in 1933, daramandu-se unele case din fata Palatului Administrativ "s-au gasit urme din imprejmuirea vechiului palat al lui Stefan cel Mare", dupa cum scria V. Draghiceanu. Astfel, s-a pastrat prima informatie deosebit de pretioasa privind existenta curtinei exterioare a Curtii Domnesti din Iasi, prin care se confirma si imaginea realista a stampelor, executate incepand cu sfarsitul secolului al XVII-lea si care reprezinta Iasul ca o cetate medievala. Ilie Minea, consecvent preocuparilor sale referitoare la vestigiile medievale de pe teritoriul Iasului, a dezbatut stirile despre podul lui Stefan cel Mare, a discutat problema celei mai vechi biserici, iar in preajma celui de al doilea razboi mondial, a publicat un alt studiu privind trecutul istoric al orasului Iasi.
In 1935, Nicolae Iorga a consacrat Iasului o lucrare speciala din care s-a desprins ideea extrem de pretioasa cercetarilor arheologice si istorice, si anume ca Iasul a fost "o creatie organica a vechii Moldove". Rezulta deci ca in prima jumatate a secolului nostru cercetarile istorice si arheologice privind Iasul, au fost dispersate, iar in ceea ce priveste semnalarea vestigiilor arheologice, s-au inregistrat inca 12 puncte, aflate pe teritoriul orasului si in imprejurimile acestuia. Descoperirile arheologice din aceasta perioada au prezentat importanta, prin aceea ca au scos la lumina, pentru prima data, importante vestigii medievale cu caracter urban.
Marius HALCIUG
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1417 (s) | 22 queries | Mysql time :0.023817 (s)