News Flash:

SURSE: Augustin Lazar, dorit de Klaus Iohannis la CCR

17 Aprilie 2019
506 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.7320 RON (+0.0003)
USD: 4.1950 RON (-0.0082)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
Klaus Iohannis si Augustin Lazar

Augustin Lazar alege sa-si finalizeze cariera de procuror in cel mai urat mod posibil. Luptandu-se sa ramana in functia de procuror general, pana in ultima zi a mandatului, desi, inca de acum sase luni, a fost formulata o cerere de revocare din partea ministrului Justitiei, Lazar ignora complet efectele actiunilor sale din perioada regimului comunist, cand a ocupat sefia comisiei de liberari conditionate de la Penitenciarul Aiud. Nu demisioneaza, nu este revocat. Miza este pensia de 27.000 de lei pe luna pe care urmeaza sa o incaseze, mult mai mare decat daca ar iesi din activitate in calitate de procuror cu functie de executie. Iar o eventuala revocare ar insemna pe dosarul lui o pata profesionala ce ar face imposibila o eventuala numire, de catre presedinte, in functia de judecator la Curtea Constitutionala. Ar risca, astfel, sa piarda, pe langa pensia uriasa, un salariu la fel de mare de la CCR. In incercarea sa de a poza in procuror cu veleitati democratice, Augustin Lazar a ratat, insa, ocazia de a fi premiat de GDS, pentru activitatea sa pe anul 2018, dupa ce a anuntat ca va „dona” acest premiu disidentului Iulius Filip, pe care el insusi l-a tinut abuziv in Penitenciarul Aiud. Anuntul a determinat GDS sa anuleze ceremonia de astazi de inmanare a premiului. Asta, dupa ce fostul procuror-sef al DNA, Daniel Morar, premiat, la randul lui, de GDS, in anul 2011, a restituit premiul dupa ce a auzit ca Lazar urma sa fie, la randul sau, premiat. Morar spune ca Augustin Lazar, prin activitatea sa, a cautionat regimul represiv al lui Ceausescu.

Vezi si: Incredibil! George Maior este acuzat de politie politica

Desi ministrul Justitiei, Tudorel Toader, a inaintat, inca din luna noiembrie a anului trecut, catre presedintele Romaniei cererea de revocare din functia de procuror general al Romaniei a lui Augustin Lazar, acesta a reusit, cu sprijinul ui Klaus Iohannis, dar si al unor tertipuri utilizate prin instante, sa isi pastreze fotoliul. Nici macar solicitarea imperativa facuta personal de catre doi fosti detinuti politici de la Penitenciarul Aiud presedintelui Romaniei nu l-a induplecat pe acesta din urma sa semneze decretul de demitere, astfel incat Augustin Lazar, mai mult ca sigur, isi va duce pana la final mandatul de procuror general, care expira saptamana viitoare, pe 26 aprilie 2019. Miza pentru care Augustin Lazar a tinut cu dintii, pana in ultima clipa, la postul de procuror general, in ciuda scandalurilor in care este implicat, legate de activitatea pe care a desfasurat- o in regimul comunist, dar si impotriva prevederilor constitutionale, pe care presedintele Romaniei le-a incalcat, avand in vedere o Decizie a Curtii Constitutionale de anul trecut, care l-a obligat, practic, pe Iohannis sa o revoce din functia de procuror-sef al DNA pe Laura Codruta Kovesi, este una cat se poate de pragmatica. Daca Lazar si-ar fi pierdut functia, atunci ar fi pierdut bani seriosi la pensie.

6.000 de euro pensie de sef

Conform articolului 82 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, un procuror sau un judecator care se pensioneaza cu o vechime de cel putin 25 de ani de activitate, dar care are varsta de 60 de ani impliniti, beneficiaza de o pensie echivalenta cu 80 la suta din valoarea indemnizatiei de incadrare bruta lunara sau din salariul de baza lunar, la care se adauga sporurile incasate, toate evidentiate conform statului de plata din ultima luna de activitate ca procuror sau ca judecator. Daca persoana in cauza nu a implinit varsta de 60 de ani, dar vrea sa se pensioneze inainte, avand, totusi, o vechime ca magistrat intre 20 si 25 de ani, cuantumul pensiei se micsoreaza cu cate 1 la suta pentru fiecare an, pana la implinirea varstei legale de pensionare.

Augustin Lazar se incadreaza in prima categorie si, conform legii, iesit la pensie va beneficia de o pensie egala cu echivalentul a 80 la suta din veniturile realizate in ultima luna de activitate. Astfel, pentru a putea identifica suma cu care Lazar va iesi la pensie, avem ca baza de pornire veniturile mentionate de acesta in ultima declaratie de avere, din 2018. Din acest document, aflam ca Augustin Lazar a incasat, in anul fiscal 2017-2018, suma de 253.971 de lei in calitate de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, la care se adauga suma de 8.482 de lei de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia, 81.984 de lei de la Consiliul Superior al Magistraturii si 59.705 lei in calitate de profesor la Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia. Venitul total in precedentul an fiscal incasat de Augustin Lazar se ridica, asadar, la 404.152 de lei. Luand in calcul strict aceasta suma, desi este posibil ca, in anul fiscal 2018-2019, acest venit sa fie mult mai mare, incuzand eventuale sporuri, putem calcula cuantumul pensiei anuale, de 80% din aceasta suma, ajungand la un venit de 323.321,6 lei. Lunar, asta inseamna o pensie de 26.943,5 lei.

Vezi si: Reactie DURA a unui fost detinut politic dupa premierea lui Lazar: E trist la ce asistam

O revocare din functia de procuror general anterior datei la care Augustin Lazar si-ar fi incasat ultimul salariu in aceasta functie ar fi diminuat semnificativ pensia actualului, inca, sef al Ministerului Public.

„Morman” dublu, daca il numeste Iohannis la CCR Iar miza ramanerii, cu orice pret, in aceasta functie poate avea si o alta conotatie. Un procuror revocat (dat afara, sanctionat administrativ, cu alte cuvinte) nu ar putea, din punct de vedere etic, sa fie numit intr-o alta functie de importanta majora in stat.

Surse politice dau aproape sigura numirea de catre Klaus Iohannis a lui Augustin Lazar in functia de judecator la Curtea Constitutionala, pe postul rezervat presedintelui Romaniei. In perioada imediat urmatoare, trei judecatori de la Curtea Constitutionala isi inceteaza mandatele. Este vorba despre Petre Lazaroiu, Mircea Stefan Minea (cunoscut sub porecla „Erata”, fiind autorul documentului cu aceeasi denumire care a intors soarta referendumului din iulie 2012, pentru demiterea lui Traian Basescu) si Simona Maya Teodoriu. Pe unul dintre posturile vacante are dreptul sa numeasca presedintele Romaniei. In cazul in care Augustin Lazar va fi numit de Klaus Iohannis la Curtea Constitutionala, veniturile actualului procuror general ar urma sa se dubleze. Pe langa pensia de cel putin 26.943,5 lei, acesta ar urma sa incaseze un venit de judecator constitutional de inca pe atat. Aflam cuantumul din declaratia de avere depusa de fosta partenera de nadejde a DNA, din vremea cand conducea, in calitate de judecator, Inalta Curte de Casatie si Justitie, celebra Livia Doina Stanciu.

Aceasta a incasat, in ultimul an fiscal declarat, o indemnizatie de 304.137 de lei pe an de la Curtea Constitutionala. Ceea ce inseamna ca, lunar, Stanciu ia un salariu de 25.344,75 de lei. Iar cuantumul pensiei pe care Livia Stanciu o incaseaza in paralel cu salariul este de 387.341 de lei pe an (adica 32.278,72 lei lunar). In total, veniturile pensionarei judecatoare CCR Livia Stanciu se ridica la 57.623,47 de lei pe luna.

In cazul in care Augustin Lazar va ajunge si judecator la CCR, cu aportul lui Klaus Iohannis, si veniturile fostului procuror comunist, sef de comisie la Penitenciarul de la Aiud, s-ar ridica, in urmatorii noua ani, la cel putin 52.288,5 lei lunar (in jur de 11.600 de euro). Miza serioasa, asadar, sa tina cu dintii  pana in ultima clipa de mandatul de la conducerea PICCJ.

Procuror la Aiud, in 1985, premiat de Asociatia Timisoara in 2019 Augustin Lazar, procurorul de dupa 1989 care a protejat familia actualului presedinte al Romaniei, Klaus Werner Iohannis, in multe dintre dosarele penale in care aceasta a fost implicata, si care, la randul sau, a fost numit in functie si protejat de demitere de catre Klaus Iohannis, este implicat, in aceasta perioada de final de cariera de magistrat, intr-un scandal-monstru. Activitatea sa de procuror comunist care, in calitate de sef al Comisiei de Liberari Conditionate de la Penitenciarul Aiud, a refuzat, in anii ’80, in repetate randuri, eliberarea mai multor detinuti politici, a fost dezvaluita cu documente. Printre cei pe care Lazar i-a condamnat, practic, a doua si chiar a treia oara, la temnita politica, prin refuzul de a propune eliberarea, se afla si Iulius Filip. In aceste conditii, este mai mult decat revoltator faptul ca, in urma cu doua zile, Asociatia Timisoara a ales sa-l premieze pe Augustin Lazar cu premiul „Speranta”, in ciuda criticilor emise in spatiul public. Ieri, Consiliul Director al Asociatiei „21 Decembrie 1989” a transmis un comunicat de presa, pe pagina de Facebook a institutiei, in care „solicita cu prietenie colegilor din prestigioasa Asociatie «Societatea Timisoara» retragerea premiului acordat procurorului general Augustin Lazar”.

Vezi si: Reactie furtunoasa a lui Mircea Dinescu: N-as vrea sa fiu partas la scena in care, pupindu-l pe procurorul Lazar pe frunte, GDS-istii il vor saruta, post-mortem, pe Nea Nicu 

52.288,5 lei lunar ar putea fi venitul total pe care acelasi Augustin Lazar il va incasa, in cazul in care tot Klaus Iohannis il va numi in functia de judecator la Curtea Constitutionala

GDS il lasa fara serbare

Si, daca ridicolul de care s-a umplut Augustin Lazar, in utimele saptamani, nu este suficient, procurorul general al Romaniei persevereaza. Dupa cum se stie, inca din 1 februarie, Grupul pentru Dialog Social, ONG de utilitate publica, a anuntat ca premiul GDS pentru anul 2018 „a fost acordat procurorului general al Romaniei, Augustin Lazar, pentru merite deosebite in lupta anticoruptie”. Anuntul a fost postat pe portalul grupului, inainte ca in presa sa fie dezvaluite detaliile din trecutul de procuror al sefului Ministerului Public. Cu toate acestea, la sfarsitul saptamanii trecute, dupa ce scandalul a devenit public, GDS nu a renuntat la acest demers, lansand invitatii pentru astazi, la ora 18.00, in vederea participarii la ceremonia de inmanare a acestui premiu.

Ei bine, ieri, Augustin Lazar a folosit Biroul de Presa al institutiei pe care o conduce pentru a-si face imagine. Ce a iesit, insa, a fost un dezastru. Astfel, Parchetul General a publicat un „mesaj al procurorului general referitor la premiul acordat de Grupul pentru Dialog Social”, mesaj prin care Lazar multumeste GDS pentru acordarea premiului pe anul 2018. „Sunt deosebit de onorat pentru primirea acestei distinctii, pe care o consider o recunoastere a eforturilor si rezultatelor Ministerului Public in lupta anticoruptie, in apararea libertatilor fundamentale ale omului, in consolidarea statului de drept. In acest context, am luat decizia de a transmite premiul GDS celor care, cu pretul vietii sau al unor suferinte inimaginabile, au facut posibil ca astazi noi sa ne putem exprima liber, sa traim intr-o societate democratica, sa revenim acolo unde ne este locul, in Europa. Transmit acest premiu domnului Iulius Filip si tuturor disidentilor din cadrul Asociatiei fostilor detinuti politici din Romania, odata cu asigurarile mele ca astazi Ministerul Public este o institutie care activeaza la cele mai inalte standarde profesionale. Folosesc acest prilej pentru a exprima inca o data regretul pentru dramele si suferintele traite de luptatorii anticomunisti, prin al caror curaj si sacrificiu a fost scrisa cea mai demna pagina din istoria contemporana a Romaniei”, scrie Lazar.

„Grupul pentru Dialog Social a luat cunostinta de mesajul public prin care procurorul general al Romaniei, Augustin Lazar, anunta ca transmite Premiul GDS pe anul 2018 disidentului Iulius Filip si tuturor luptatorilor anticomunisti care au facut cu putinta ca astazi sa traim intr-o tara democratica. Premiul va fi trimis domnului Augustin Lazar la Ministerul Public spre a fi apoi transmis celor pe care dansul i-a indicat. In aceste conditii, de comun acord, decernarea Premiului GDS din data de 17 aprilie 2019 este contramandata. Il asiguram pe Augustin Lazar de solidaritatea noastra in lupta anticoruptie a Ministerului Public pe care il conduce”, a transmis GDS printr-un comunicat.

26.943,5 lei pe luna ar urma sa fie pensia pe care Augustin Lazar o va incasa, in conditiile in care nu a fost dat afara de la conducerea Parchetului General, de catre Klaus Iohannis, desi acest lucru a fost cerut, constitutional, inca de acum 6 luni, de ministrul Justitiei.

Daniel Morar restituie premiul primit in 2011, acuzandu-l pe Lazar ca a cautionat regimul represiv

Totusi, nu putem sa nu remarcam pe cine a gasit de cuviinta GDS sa premieze, in ultimii ani de activitate. Premiul GDS pe anul 2001 a fost acordat lui Mihai Sora, fost apropiat al Anei Pauker, „pentru intreaga activitate, la implinirea varstei de 85 de ani”. In 2005, premiul a mers la fostul procuror comunist Monica Macovei. Iar in 2008, GDS l-a premiat pe fostul presedinte al USR, Nicusor Dan, „pentru tenacitate si spirit civic”. Premiul pentru anul 2011 a fost acor-dat de GDS fostului sef al DNA, Daniel Morar, „pentru modul in care, in pofida presiunilor politice, a asigurat anchetarea dosarelor cu politicieni”. Cu toate acestea, actualul judecator CCR Daniel Morar a notificat, ieri, Grupul pentru Dialog Social ca renunta la premiul primit in anul 2011, deoa-rece, pentru anul 2018, premiul i-a fost acordat lui Augustin Lazar. „ A c t i vitatea actele intocmite in dosarul disidentului anticommunist Iulius Filip, cautionarea regi-mului represiv”. Iar in 2012, premiul a mers la Dan Tapalaga, un fost consilier al Monicai Maco-vei. Anul 2014 este cel in care premiul GDS a ajuns la „Slujirea”, adica la Laura Codruta Kovesi”, a carei activitate nu mai are rost sa o detaliem aici, iar, in 2017, GDS l-a premiat pe Dacian Ciolos, fost premier in 2016. Anul trecut, GDS a premiat Miscarea #rezist. Conform informatiilor de pe site-ul GDS, „incepand cu anul 1994, se acorda premiul GDS pentru promovarea valorilor societatii civile si ale statului de drept”.

Colega lui Lazar, Cristina Tarcea, probleme disciplinare la CSM

Augustin Lazar nu este singurul posibil viitor judecator CCR aflat in „tolba” lui Klaus Iohannis. Si Cristina Tarcea, actuala presedinta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, isi termina, anul acesta, mandatul, numele ei fiind vehiculat, de asemenea, ca posibil nou judecator la CCR. Insa, ca si Augustin Lazar, Tarcea are o problema, si inca una majora. La sfarsitul anului trecut, Inspectia Judiciara a trimis-o in judecata disciplinara pentru „refuzul nejustificat de a indeplini o indatorire de seviciu si pentru nerespectarea dispozitilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor”. Daca Sectia pentru judecatori de la CSM o va gasi vinovata, Cristina Tarcea risca inclusiv excluderea din magistratura. Teoretic, pentru ca hotararea CSM poate fi atacata cu apel la ICCJ, institutie condusa de Cristina Tarcea. CSM ar fi trebuit sa judece acest dosar inca din luna februarie, insa cauza a fost amanata, pana ieri, de doua ori. Ieri, insa, Tarcea a invocat o exceptie a nulitatii actiunii disciplinare motivata de… „incalcarea principiului repartizarii aleatorii a sesizarii Inspectiei Judiciare”, iar, cu majoritate, Sectia de judecatori a decis ca aceasta exceptie are prioritate in raport cu celelalte exceptii invocate de parata. Cu majoritate, Sectia pentru judecatori a decis repunerea cauzei pe rol, in vederea suplimentari probatoriului si a acordat termen pentru 29 mai.

Sursa: jurnalul.antena3.ro

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

augustin lazar ccr gds iulius filip presedintele romaniei
Distribuie:  

Realitatea.net

RomaniaTV.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2019 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1583 (s) | 21 queries | Mysql time :0.036658 (s)