News Flash:

Tara barbarilor si a hotilor

17 Septembrie 2008
1761 Vizualizari | 1 Comentarii
Tara barbarilor si a hotilor
• A fura era pentru moldoveni totuna cu a trai • Le era in fire sa jecmaneasca, deoarece fara a prada nu-si puteau duce zilele • Asa cleptomani, moldovenii au ingrozit calatorii occidentali care au avut curajul de a strabate drumurile Moldovei pana la curtea domneasca • "Nu sunt supusi nici unei reguli, socotesc ca nu e lucru mare sa faca moarte de om, sunt foarte lacomi de bani si nascuti pentru furt", nota Anton Verancsics, un calator pe meleagurile romanesti de odinioara • "Moldovenii romani nu prea sunt apti la negot, la cultivarea ogoarelor sau a viilor, sau la mestesuguri sau la oricare alta munca; ei sunt nascuti pentru razboi si furt", scria calatorul Marco Bandini despre moldovenii din partile Iasilor

Le era in fire sa jecmaneasca, deoarece fara a prada nu-si puteau duce zilele. Asa cleptomani cum erau, moldovenii au ingrozit calatorii occidentali care au avut curajul de a strabate drumurile Moldovei pana la curtea domneasca de la Iasi. Barbarii ce tineau calea trecatorilor sau drumul negustorilor erau aratati de calatorii straini astfel deoarece felul lor de a se purta nu prea avea nimic in comun cu normele din Vest. Acest decalaj cultural din secolele XVI, XVII sau XVIII s-a perpetuat si s-a transformat intr-un sentiment de inferioritate la nivel national, dar si intre regiuni. "Moldovenii romani nu prea sunt apti la negot, la cultivarea ogoarelor sau a viilor, sau la mestesuguri sau la oricare alta munca; ei sunt nascuti pentru razboi si furt", scria calatorul Marco Bandini despre moldovenii din partile Iasilor. Ba chiar, alti calatori si mai speriati de acesti oameni care la marginea targului Iesilor locuiau in bordeie sau baraci acoperite cu stuf, precum intr-un ghetto, nu conteneau sa-i descrie ca inapoiati si barbari. "Nu sunt supusi nici unei reguli, socotesc ca nu e lucru mare sa faca moarte de om, sunt foarte lacomi de bani si nascuti pentru furt", nota Anton Verancsics, un calator pe meleagurile romanesti de odinioara.



Barbarii

Cum legea era tocmeala domnitorului, iar cutuma era practicata dupa ureche si interes, pe calatorii straini aceasta situatie ii determina sa vada numai paradoxuri in Moldova sau Tara Romaneasca. Pe de o parte erau ridicate biserici si palate frumoase, pe de alta parte, targul arata jalnic, cu oameni saraci si hoti, pradatori fara nici o retinere. "Nu au legi scrise, ci toate sunt lasate bunului plac al domnului sau al judecatorului si sunt carmuiti cu autoritate potrivit obiceiului indatinat. Daca cineva a fost jafuit, ceea ce nu rareori obisnuieste sa li se intample negustorilor, el reclama ceea ce i s-a luat si este despagubit la porunca domnului din contributia comuna a acelui targ sau sat unde a fost jafuit. S-ar parea ca toti moldovenii se nasc cu aceasta aplecare spre hotie", scria, plin de naduf, calatorul Anton Maria Grazian, la 1564, despre moldoveni.



Dovada

Boierii nu furau orice, ca micii gainari sau talhari la drumul mare. "Furtisagul mare si mic" erau pedepsite diferentiat, dupa pozitia faptasului si a pagubitului. "Acela ce va fura gaini, gaste si alte paseri dumeasnice, de va fura o data, de dooa ori, a treia oara sa-l spanzure", astfel era trecut in Cartea Romaneasca de invatatura. Cum erau si asa- zise victime care doar voiau sa castige ceva, fara a fi pradate, s-a dispus si felul in care un furtisag poate fi adeverit. "Samnul furtisagului iaste asa: candu sa va fura nescui ceva, sa strige cu glas tare si sa faca galceava, sa se cutremure toti...", astfel este dat ca veridic furtul, conform Cartii Romanesti de invatatura.



Hotii din buzunare

Cersetorii s-au constituit intr-o breasla proprie catre care domnia si-a indreptat atentia din timpurile lui Stefan cel Mare. La 1667, miseilor, cum mai erau numiti cersetorii acestia, li se aratau care sunt caile si conditiile pentru a cersi fara ca nimeni din administratia domniei ori dintre boieri sa-i ia la bataie. Pe langa invalizii de razboi si batranii uitati de copii, s-au aciuat tot felul de lichele dornice de a castiga numai prin cersit. Dar, pe langa cersit, furtul le era tare drag. Acestia sunt, oarecum, asemenea hotilor de buzunare din prezent. Pe langa manastiri sau curtea domneasca, ei formau cohorte ca de corbi care se napusteau asupra oamenilor. Miseii erau situati pe campul din partea dreapta unde era pe vremuri satul Cismeaua lui Pacurar (acum cartierul Pacurari). In acele vremuri intunecate care au tinut pana in aproape a doua jumatate a secolului XIX, totul parea a fi inchis sub aura barbariei si a unei culturi fara cap.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

barbarii dovada
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (1)

Pelerin  | #42909
Pai moldovenii tot prin aceste "calitati" se caracterizeaza si in ziua de azi.
Ca o noutate este doar pasiunea de a viola propriii copii.!
Adauga comentariu
Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.3631 (s) | 22 queries | Mysql time :0.242240 (s)