Local

Teribila și zguduitoarea tortură a ieșeanului, deținut politic, condamnat la ani grei de pușcărie: „Seara, de multe ori … rămâneam să fiu bătut, până țâșnea sângele. Nu țipam și-i priveam în ochi pe călăi…”, mărturisește Octav Bjoza (EXCLUSIV FOTO)

Publicat: 27 ian. 2021
Deținuți politici în închisoarea comunistă Sighet, înainte de 1989, în timp ce erau torturați
Octav Bjoza s-a născut la 11 august 1938, în Municipiul Iași. Din anii 1941-1942 se stabilește cu familia în zona Brașov, tatăl fiind CFR-ist. Între anii 1957-1958 îl găsim student al Facultății de Geografie-Geologie din cadrul Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. La finele anului I, după ultimul examen, pe 25 iunie 1958, a fost exmatriculat și arestat de Securitatea din Iași. Între anii 1956-1958 a făcut parte împreună cu alți 14 elevi, studenți și muncitori din organizația anticomunistă "Garda Tineretului Român" din Brașov, care avea drept scop "înlăturarea regimului democrat popular din țara noastră pe calea violenței". A fost condamnat la 15 ani de muncă silnică

Povestea teribilă și mărturii zguduitoare din tenebrele închisorilor comuniste spuse de ieșeanului Octav Bjoza, fost deținut politic condamnat la 15 ani de muncă silnică! Ajuns la venerabila vârstă de 83 ani, el este actualul președinte al Asociației foștilor deținuți politici din România. Revenit la Iași, inclusiv pentru o întâlnire de suflet cu Înaltpreasfințitul Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Octav Bjoza a făcut mărturisiri dureroase, în exclusivitate, doar în Platoul BZI LIVE. La finele anului I, după ultimul examen, pe 25 iunie 1958, a fost exmatriculat și arestat de Securitatea din Iași. Între anii 1956-1958 a făcut parte împreună cu alți 14 elevi, studenți și muncitori din organizația anticomunistă „Garda Tineretului Român”

Povestea cruntă și rememorarea unor clipe de groază din tenebrele închisorilor comuniste! Ieșeanul Octav Bjoza este un fost deținut politic condamnat la 15 ani de muncă silnică! Ajuns la venerabila vârstă de 83 de ani, el este actualul președinte al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România (AFDPR). Octav Bjoza a făcut mărturisiri dureroase, în exclusivitate, pentrul BZI. La finele anului I din studenție, după ultimul examen, pe 25 iunie 1958, a fost exmatriculat și arestat de Securitatea din Iași. Între anii 1956-1958 a făcut parte împreună cu alți 14 elevi, studenți și muncitori din organizația anticomunistă „Garda Tineretului Român”. Aceasta avea drept scop „înlăturarea regimului democrat popular din țara noastră pe calea violenței”.

A trăit pe Socola, la Iași și într-o casă de pe strada Voinicilor. Aceasta a fost confiscată de comuniști, cu aprobarea prim-secretarului Ion Iliescu

Octav Bjoza s-a născut la Iași și a trăit primii ani într-o casă de pe fosta stradă a Voinicilor. Aceasta a fost confiscată de comuniști, cu aprobarea prim-secretarului Ion Iliescu.

„Da, născut la Iași și trăitor la Socola, și nu oriunde ci pe strada Voinicilor. Aici, bunica mea avea casă, o casă dragă și teren. Astăzi strada nu mai este, acum sunt construite două licee (lângă pasarela Bucium) și, în 1978, Iliescu era prim-secretar la Iași… Am găsit în pod hârtia semnată de Ion Iliescu și prin care îi era luat terenul… La bunica venea unul zilnic să o facă să doneze terenul… Bunica a acceptat să doneze. După aceea, a venit individul și i-a spus să-și ia casa de pe pământul lor și au demolat-o… Acesta este Ion Iliescu, criminalul numărul 1 pentru cele petrecute în 1989… Era o cocioabă, dar era casa cea mai dragă mie…”, își reamintește Octav Bjoza.

„A venit un securist la mine, în plin cetrul Iașului, și mi-a spus: să nu încerci să fugi, să mă lovești, pentru că ești arestat…”, mărturisește Octav Bjoza

La finele anului I de facultate, după ultimul examen, pe 25 iunie 1958, a fost exmatriculat și arestat de Securitatea din Iași. Era student la Facultatea de Geografie și Geologie de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași.

„Eram student la Iași.. Eu am fost arestat la două ore după ultimul examen din anul I. Îmi aduc aminte că am fost luat din fața fostului cămin «Eminescu», de lângă Filarmonică. A venit unul la mine, pe stradă, și mi-a spus să mă deplasez la anchetă, să dau o declarație. Imediat, la picioarele statuii lui Alecsandri era o mașină lângă care erau cu patru bărbați. Ofițerul de la Securitate mi-a spus: să nu încerci să fugi, să mă lovești, pentru că ești arestat… Nici nu am încercat, deși aveam o forță fizică de speriat… Tragic este că, acum, în Parlament sunt fii sau nepoții celor care ne-au trimis în închisoare, condamându-ne la moarte. În urmă cu ’60, ’70 ani noi credeam în patrie, tricolor și credință strămoșească pentru care eram dispuși să ne dăm viața”, spune fostul deținut politic.

După Al Doilea Război Mondial, tot ceea ce a avut mai bun țara asta, ca oameni, a trebuit să dispară! Au fost trimiși în temnițe, în lagăre și condamnați la moarte în mizerie și prin înfometare

Octav Bjoza arată că, După Al Doilea Război Mondial, tot ceea ce a avut mai bun țara asta, ca oameni, a trebuit să dispară! Au fost trimiși în temnițe, în lagăre și condamnați la moarte în mizerie și prin înfometare.

„Și, acum, cei mai buni români sunt luați la cules de căpșuni și să le spele picioarele occidentalilor. Acuma nu mai există niciun lagăr al morții, din zona Canalului Dunărea-Marea Neagră…, peste tot au rămas sute de morți fără morminte. Camarazii din temințele unde erau băgați în groapă între ora 1 și 2 noaptea ca nimeni să nu știe. Printre noi am avut adevarăți Sfinți… Unul care făcea de 10 ani lagăr mi-a spus că după gratii și sârmă ghimpată se fac adevăratele caractere! Nu pot să uit ce-mi spunea… Îi simt pe acei camarazi și acum, lângă mine, și-mi dau putere. Mai mare decât suferința a fost faptul că am știut să iertăm. Asta ne-a făcut să fim mai puternici, dar toți au interpretat greșit iertarea”, mai scoate în evidență Octav Bjoza.

„Dintre cei 5 securiști care m-au anchetat și care au fost mai duri cu mine, în 31 de ani, mi-aș fi dorit să mă caute măcar unul și să mergem într-o biserică unde, în fața altarului, să-mi spună «iartă-mă»…”, declară, cu mâhnire, Octav Bjoza

Trist este că, dintre cei care l-au anchetat și torturat, niciunul nu a venit după 1989 să-și ceară iertare.

„Dintre cei 5 securiști care m-au anchetat și care au fost mai duri cu mine, în 31 de ani, mi-aș fi dorit să mă caute măcar unul și să mergem într-o biserică unde, în fața altarului, să-mi spună «iartă-mă»… Atunci, pleava societății românești, toți bețivii și puturoșii au pus mâna pe destinele acestei țări… Nu era suficient să fii puternic în închisoare, să fii tare psihic. Îmi spuneam că nu-mi este frică, nu mă doare, nu-mi este foame. După arestarea mea, și tata a fost ridicat. Pe 25 iunie 1956, la proces nu ne-au adus să ne mai vedem familiile… Atunci, văzând ceea ce făceau rușii la Budapesta, studenții au ieșit în stradă, au protestat. Noi aveam un cerc literar unde citeam din scriitorii interziși. Unul a spus să devenim o organizație anti-comunistă, Garda Tineretului Român, și să facem ceva pentru biata noastră țărișoară”, detaliază Octav Bjoza.

„După 1989 nu am cerut drepturi, nu am vrut nimic…”, arată Octav Bjoza

Chiar dacă a suferit în pușcăriile comuniste, Octav Bjoza nu a vrut nimic pentru el.

„Părinții nu mi-au reproșat nimic chiar dacă au suferit teribil… După 1989 nu am cerut drepturi, nu am vrut nimic! În pușcărie mi-a spus un profesor că am o stea norocoasă. Un alt deținut mi-a luat mâinile și mi-a spus că voi suferi toată viața, dar important este să suferi cu demnitate. Stăteam în întuneric, pe câțiva metri, eram 42 de deținuți. Stăteam 3 și jumătate pe un pat. Am fost plimbat diabolic prin închisorile comuniste. Seara, de multe ori, ca să nu-i bată pe bătrâni sau copii că nu-și făceau norma la câmp, rămâneam noi să fim bătuți, până țâșnea sângele.

Nu țipam și-i priveam în ochi pe călăi. Eram mândru că eram român, acum să nu mă întrebați asta pentru că nu vă mai pot răspunde, și asta nu din vina mea. Oamenii trebuie judecați după calitatea lor morală, nu altfel… În închisoare mi-au spus că nu se poate mai rău de atât să traversezi Dunărea iarna, să se spargă gheața. Mai duceam o roabă, un maldăr de stuf, în frig și eram apoape gol…”, rememorează Octav Bjoza.

„Pentru noi, în 1989, a căzut Regimul comunist, dar la Putere au rămas aceiași…”, a conchis, trist, dar adevărat, Octav Bjoza

Trist este că, așa cum consideră Octav Bjoza, în 1989, a căzut Regimul comunist, dar la Putere au rămas aceiași.

„Pentru noi, în 1989, a căzut Regimul comunist, dar la Putere au rămas aceeiași… Am scăpat esențialul, am visat că va fi altceva…! Dar pe cine să fi pus la conducere…, noi am fost marginalizați pentru totdeauna, eu am terminat facultatea cu 10 ani mai târziu, am pierdut cei mai buni ani din viață. În Parlamentul României, din 1990, era o mai mică Adunare Națională, cu foști comuniști, ofițeri și nu a dus la un lucru bun pentru țară. S-a întors în această țară boala mizeriei, anume tuberculoza. Suntem pe locul I la oameni fără dinți în gură, moarte infantilă… Nu am știut să prețuim adevărații eroi, o țară care nu face acest lucru se va cufunda într-un total anonimat. Într-o țară bogată ca România este inadmisibil să se întample asta, să fie copii care se culcă flămânzi…”, a conchis Octav Bjoza.

La Iași este anchetat de căpitan David Isidor și de către locotenent major Eugen Gasparovici, apoi foarte scurt la Securitatea URANUS din București

La Iași, Octav Bjoza este anchetat de căpitan David Isidor și de către locotenent major Eugen Gasparovici, apoi foarte scurt la Securitatea URANUS din București de către căpitan Gheorghe Enoiu și în final la Securitatea din Brasov de către locotenent major Traian Urzică și maior Stelian Alexandrescu. A fost judecat de către Tribunalul Militar Brașov la data de 10 octombrie 1958 și condamnat la 15 ani muncă silnică, 10 ani degradare civică și confiscarea totală a averii, prin sentința nr. 672/10.10.1958 pentru delictul „crimă de uneltire împotriva ordinii sociale”. Președintele completului de judecată a fost faimosul maior de justiție Dragoș Cojocaru, cel care a trimis la moarte loturile de luptători anticomuniști ale maiorului Nicolae Dabija, Ion Gavrila Ogoranu și altele.

A trecut prin închisorile: Codlea, Gherla, Galați, Brăila, Văcărești și Jilava, prin lagărele de muncă din Balta Brăilei de la Strâmba, Stoienești și Salcia, precum și cele din Delta Dunării

Pedepsele fiind exagerat de mari, în comparație cu faptele comise, la 9 februarie 1962, prin decizia nr. 34 a Tribunalului Suprem al Republicii Populare Române (RPR) – Colegiul Militar, admite recursul declarat de Procurorul General al RPR, casează sentința de mai sus și îl condamnă la patru ani de temniță grea. A trecut prin închisorile: Codlea, Gherla, Galați, Brăila, Văcărești și Jilava, prin lagărele de muncă din Balta Brăilei de la Strâmba, Stoienești și Salcia, precum și cele din Delta Dunării ca Bacul „4” și Periprava – Secția Grindu de unde a fost eliberat la 23 iunie 1962.

Consecințe ale detenției politice: tatăl, Ioan Bjoza, este arestat și reținut de Securitate timp de cinci luni și își va pierde serviciul avut pentru totdeauna; mama, Bjoza Georgeta, contabilă, dată afară din serviciu, iar după un an, reprimită ca muncitor necalificat. Unicul fiu, Mircea, a reușit la Liceul de Marină din Constanța, dar după două luni este exmatriculat din cauza dosarului tatălui s-a îmbolnăvit psihic, peste mai mulți ani, de diabet, moare la 42 de ani, lăsând în urmă doi copii, orfani de ambii părinți.





Comentarii
  • Securitatea exista inca si astazi securistii criminali ne fac rau si astazi si au functii mari in Parlament, criminalii poporului roman care trebuie sa zaca ei in inchisori pentru tot raul care l-au facut si il fac romanilor, sa amintim doar FENECHIU , BODEA, ADOMNITEI SI MULTI ALTII , in Romania Parlamentul e plin de asemenea gunoaie securiste pentru ca asta e Romania , nu se face nicio verificare a acestor indivizi parlamentari doar niste voturi ale electoratului naiv si neinformat conteaza. Asa s-au ridicat securistii la putere facand rau romanilor dar acum ii vezi in Parlament cand ar trebui sa se fac mai intai o verificare in arhivele securitatii si sa fie exclusi de pe listele de vot . Asta e ROMANIA, SA SPERAM CA VREUN PARTID VA AVEA ACEASTA INITIATIVA A VERIFICARII CANDIDATILOR IN ARHIVELE SECURITATII SI ATUNCI VOM STI SI NOI CA NU AM VOTAT SECURISTII CRIMINALI CARE NE DISTRUG SI ACUM CU SANGE RECE.Mergi la vot in democratie si votezi securistii criminali comunisti cum vine asta? IL VOTEZI PE BODEA USR-IST, SECURIST CRIMINAL ?

Adauga un comentariu