WoW!

Tradiții și obiceiuri de Înălțarea Sfintei Cruci. Ce nu ai voie să faci astăzi

Publicat: 14 sept. 2020
icoana ortodoxa cu Inaltarea Sfintei Cruci
Se spune că, astăzi, toate jivinele și insectele se retrag în pământ. Vor ieși abia la primăvara, pe 17 martie

În fiecare an, în aceeaşi zi, pe 14 septembrie, crestin-ortodocsii iau parte la slujba religioasă prilejuită de marea sărbătoare Înălţarea Sfintei Cruci. Se ţine post, indiferent în ce zi din săptămână ar fi. Este plină de semnificaţii, e marcată tocmai din anul 335 şi, bineînţeles, avem o mulţime de tradiţii şi obiceiuri.

Înălţarea Sfintei Cruci marchează două evenimente foarte importante. Primul este aflarea Crucii pe care a fost răstignit Iisus Hristos şi înălţarea ei pe 14 septembrie 335, în faţa poporului întreg. Al doilea face referire la arătarea ei oamenilor în anul 630, de către patriarhul Zaharia, când împăratul bizantin Heracliuc a depus-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

Cum a fost găsită Sfânta Cruce?

Vorbim despre un eveniment foarte important din viaţa Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Cu o zi înainte de luptă cu un duşman al creştinilor, Maxenţiu, împăratului Constantin i s-a arătat pe cer o cruce, formată din stele, cu inscripţia „Prin acest semn vei învinge”. Într-adevăr, aşa a fost, a învins. Apoi a urmat căutarea Sfinţei Cruci.

Sfântul Constantin Cel Mare avea dorinţa de a o găsi şi de a o trimite la Ierusalim, prin mama sa, împărateasa Elena. În timp, peste locul răstignirii fusese construit un templu păgân. La dărâmarea lui, în adâncime, erau 3 cruci, alături de inscripţia „Iisus Nazarineanul, regele iudeilor”. Pentru că nu ştia care e crucea sfântă, toate trei au fost trecute peste un om mort. La atingerea crucii mult căutate, omul a înviat şi s-a ridicat. Pentru a fi siguri, şi o femeie pe patul de moarte a fost atinsă de acea cruce. La fel, s-a vindecat complet. Şi-atunci Sfântul Constantin cel Mare a construit o biserică, iar apoi a sfinţit-o pe 13 septembrie 335. E vorba chiar de Biserica Învierii Domnului. Iar a doua zi, pe 14 septembrie, patriarul Macarie al Ierusalimului a scos crucea şi a arătat-o poporului. De atunci i se spune Înălţarea sau Arătarea Sfintei Cruci.

icoana ortodoxa cu Sf. Imparati Constantin si Elena si Inaltarea Sfintei Cruci
Împărăteasa Elena a dus la Ierusalim Sfânta Cruce, în Biserica Învierea Domnului, construită de fiul său, Constantin cel Mare

Tradiţii şi obiceiuri de 14 septembrie

Conform un credinţe din popor, astăzi se închide pământul. Toate insectele şi reptilele se retrag în culcuşurile lor şi vor ieşi abia la primăvară, pe 17 martie, de ziua Cuviosului Alexie, omul lui Dumnezeu. Zilei de astăzi i se mai spune Cârstovul Viilor sau Ziua Şarpelui.

“În lumea satelor încă se mai crede că, în această zi, şerpii, înainte de a se retrage în ascunzişuri, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o piatră nestemata, folositoare pentru vindecarea tuturor bolilor”, afirma specialiştii în etnografie şi folclor din cadrul Muzeului Dunării de Jos Călăraşi.

Tradiţii de Înălţarea Sfintei Cruci – Sfinţirea busuiocului

Astăzi, în biserici se sfinţesc busuiocul, cimbrul, menta şi măghiranul, plante considerate magice. Ele apără atât gospodarii, cât şi curţile lor de diverse boli. Tot astăzi se adună şi ultimele plante de leac (năvalnic, boz, mătrăgună, micşunele). Acestea se duc la biserică, împreună cu busuiocul. Mai apoi sunt păstrate în casă, la icoane. Se zice ca busuiocul sfinţit de Ziua Crucii, care se pune în apa păsărilor din curte, le fereşte de boli. Dacă fetele îşi pun busuioc sfinţit în apă de clătit, nu le va mai cădea părul. Iar dacă agăţi busuiocul la streaşină, fereşti locuinţa de trăsnete.
Acelaşi busuioc, plin de semnificaţii, se atârnă de crengile copacilor fără rod, în ideea că la anul vor face fructe.

busuioc sfintit in biserica, cruce si obiecte sfinte din biserica
Astăzi se sfințește busuiocul, iar apoi se agață la streașină și în pomii fără rod

Ce se mai face pe 14 septembrie, de Înălţarea Sfintei Cruci

Iată şi alte superstiţii şi obiceiuri din ziua de 14 septembrie:

  • preoţii sfinţesc viile şi butoaiele în care se va pune mustul;
  • astăzi se începe culesul viei. Ce ştiu viticultorii este că nu trebuie culeşi strugurii din ultima tufa de vie. Ei se numesc popular strugurii lui Dumnezeu şi se lasă pe rug drept ofrandă pentru păsările cerului;
  • conform unor superstiţii, azi nu se consumă nuci, prune, usturoi şi alte fructe şi legume ale căror seminţe sunt sub formă de cruce;
  • se ţine în portofel, tot timpul anului, o monedă sfinţită astăzi, împreună cu o cruciuliţă. Se zice că vei avea belşug şi spor la muncă;
  • dacă azi vei vedea trecând un cârd de ciori, înseamnă că bruma va cădea în scurt timp. Iar dacă pe 14 septembrie va tuna, e semn de toamnă lungă;
  • se citește o rugăciune specială.

Ce nu ai voie să faci pe 14 septembrie

Vrei să-ţi meargă bine? Atunci ţine cont şi de aceste interdicţii:

  • nu ai voie să mănânci fragii pe care îi găseşti după 14 septembrie. Se spune că sunt ai morţilor;
  • perele culese chiar pe 14 septembrie au darul de a vindeca unele afecţiuni mai uşoare;
  • nu ai voie să faci treabă astăzi, ca să nu atragi primejdiile asupra ta;
  • nu se taie lemne astăzi, ca să nu-ţi intre şerpii în casă;
  • după Ziua Crucii, absolut nimeni nu are voie să mai omoare vreun şarpe.

Astăzi se fac pelerinaje la Mănăstirea Hadâmbu din Iași, dar și crucea metalică de pe Muntele Mic și la Mănăstirea Caraiman. Iată ce acatist se poate citi astăzi:





Adauga un comentariu