WoW!

Traditii si obiceiuri de Sfintii Petru si Pavel. Ce se face astazi

Publicat: 29 iun. 2020
icoana ortodoxa cu Sfintii Petru si Pavel. Traditii si obiceiuri
Ziua de 29 iunie marchează începutul secerișului.

Astăzi, 29 iunie, este o zi de mare sărbătoare pentru creştini. În biserici se oficiază Sfânta Liturghie prilejuită de sărbătoarea Sf. Apostoli Petru şi Pavel. Este ultima zi de sărbătoare din luna iunie. Se mai numeşte şi SânPetru de Vară. Iată cele mai importante tradiţii și obiceiuri de Sf. Petru și Pavel.

Conform spuselor din bătrâni, sărbătoarea menţionată mai sus marchează mijlocul verii agrare şi începutul secerişului. Cu alte cuvinte, dacă ziua de Rusalii (24 iunie) înseamnă cotitura dinspre vară spre iarnă, data de 29 iunie este primul semn pentru agricultori că pot începe recoltarea cerealelor timpurii.

Cine sunt Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel?

Aceştia sunt martirii de la Roma, care au murit împreună în aceeaşi zi, în anul 67 d. Hr. Nu se ştie exact însă dacă în această zi comemorăm moartea lor sau mutarea moaştelor.

Sf. Petru a propovăduit Sfânta Evanghelie în Ierusalim şi a ajuns până la Roma, formând biserica de acolo. Tot acolo a şi murit, prin răstignire cu capul în jos, potrivit dorinţei sale, din porunca împăratatului Nero. Pe locul răstignirii lui se află astăzi Basilica San Pietro din Vatican. Sf. Petru este fratele Sf. Andrei, ocrotitorul României.

Despre Sf. Pavel se ştie că a avut trei călătorii misionare şi a murit tot la Roma, dar prin decapitare. Ei sunt consideraţi protectorii spirituali ai penitenciarelor. Postul Sf. Petru și Pavel nu are aceeași durată în fiecare an.

Dacă avem în vedere ce se zice din strămoşi, ei stau pe Lună, unul în dreapta, altul în stânga. Bineînţeles, există şi credinţa potrivit căreia Sf. Petru are cheile Raiului şi este mâna dreaptă a Lui Dumnezeu. Tot despre el se spune că are putere deplină peste ploaie şi căldură, dar şi peste grindina care ne loveşte în unele zile. Înainte de a-i da drumul din cer, el o mărunţeşte timp de 3 zile, pentru ca boabele de apă îngheţată să nu afecteze foarte mult ogoarele. Atunci când, înainte de ploaie, se aude un huruit mare în nori ori tună înăbuşit, se zice că Sf. Petru a pus piatra la fiert pentru grindină.

În poveştile populare, el e descris drept un om obişnuit, care se îmbracă în straie ţărăneşti şi creşte vite, lucrează pământul sau merge la pescuit. În alte poveşti e descris ca fiind o divinitate celestă. Se spune că la marile sărbători calendaristice (Crăciun, Anul Nou, Bobotează, Măcinici, Sângiorz, Sânziene), el poate fi văzut, timp de o clipă cât se deschid cerurile, la masa împărătească, în dreapta Lui Dumnezeu.

Curiozităţi despre sărbătoarea Sf. Apostoli Petru şi Pavel

Iată ce se mai spune ori se mai crede despre data de 29 iunie:

  • astăzi, Sf. Petru plesneşte din bici şi sar scântei. Acestea, odată ajunse pe Pământ, se transformă în licurici. Aceştia sunt de mare ajutor celor care se rătăcesc prin pădure, întrucât le luminează drumul;
  • Sf. Petru trimite grindina peste oamenii care s-au îndepărtat de la credinţă. Ca să nu-i pună în mare pericol, mai întâi o mărunţeşte. De aceea, este considerat şi patronul agriculturii ori răspunzătorul de recolte;
  • gospodinele dau de pomană de Moşii de SânPetru, despre care se spune că sunt nouă bătrâni care au făcut doar bine şi minuni pe unde au călătorit;
  • femeile nu au voie să mănânce mere până în această zi, ca să nu-i supere pe morţi. După ziua de 29 iunie, cele tinere pot mânca mere, dar cele văduve trebuie să aştepte până la sărbătoarea Sf. Ilie, de pe 20 iulie, când se consumă aşa-zisele mere sântilesti. Respectând tradiţia, vor fi sănătoase tot anul;
  • sărbătoarea de astăzi, în credinţa populară, poartă denumirea de „Sărbătoarea lupilor” tocmai pentru că Sf. Petru împarte hrană animalelor sălbatice, mai ales lupilor.
Azi se dau de pomana vase cu cirese, pentru a respecta o superstitie de Sf Petru si Pavel
Vasele care se dau de pomană sunt împodobite cu flori și cireșe

Tradiții și obiceiuri de Sfinții Petru și Pavel

Viaţa la ţară este plină de semne, superstiţii şi obiceiuri. Multe nu au o bază reală sau religioasă, dar continuă să fie respectate, în ideea că aşa este moştenirea din bunici, dar şi pentru că oamenii, în general, sunt temători. Spre exemplu, odinioară, femeile nu aveau voie să toarcă astăzi, altfel se întorceau colacii daţi de sufletul morţilor. Din păcate, în vremurile noastre, aproape nimeni nu mai toarce lână sau in, aşadar vorbim strict de o superstiţie. Totuşi, în unele zone ale ţării, gospodinele dau de pomană oale cu apă, pentru ca sufletele celor decedaţi să aibă ce să bea pe lumea cealaltă. Iarăşi e strict o superstiţie, întrucât nimeni nu ştie ce se întâmplă cu noi după ce murim şi părăsim această lume.

Astăzi se mai dau de pomană mâncare gătită şi lapte, iar vasele în care se oferă sunt împodobite cu cireşe şi flori. La biserică se duc colaci, colivă, miere în faguri şi zarzăre. După ce sunt binecuvântate, ele sunt împărţite oamenilor.

Alte superstiţii şi obiceiuri de pe 29 iunie

Iată și alte credințe din popor:

  • ziua de 28 iunie, cea care precede marea sărbătoare, e dedicată spiritelor cerului. Acestea, până pe 29 iunie, umblă libere prin lume şi îi pedepsesc pe cei care dorm afară. Ca să te protejezi de ele, trebuie să-ţi pui în buzunar pelin şi usturoi. Iată o altă superstiţie care nu are nici o bază reală;
  • un obicei aproape pierdut constă în dăruirea de către mame fiicelor lor a unor talismane. Acestea reprezintă, de fapt, o punguţă roşie, cu frunze de pelin şi un căţel de usturoi. Talismanele trebuie purtate timp de 3 zile, pentru ca fetele să fie ferite de rele şi pentru ca ielele să nu le fure norocul;
  • oamenii cu pistrui trebuie să se spele pe față cu apă la miezul nopţii, când cocoşul cânta prima dată. Astfel, pistruii nu se vor mai înmulţi;
  • dacă fulgeră şi tună pe 29 iunie, alunele şi nucile vor fi viermănoase;
  • nu avem voie să scuturăm merii până astăzi, pentru ogoarele să ne fie ferite de grindină;
  • cucul şi priveghetoarea nu mai cântă începând de astăzi;
  • cucul se transformă în şoim în această zi, revenind la forma lui originală din ziua de Bunavestire (25 martie);
  • astăzi se calcă ceapa şi usturoiul pentru a avea belşug la toamnă;
  • nu avem voie astăzi să punem capcane pentru lupi şi nici să-i alungăm. Se crede că i-am îmbuna astfel şi nu vor mai fura vitele din gospodării.

Odinioară, în prima duminică de după sărbătoarea aceasta, în ţinutul Muntelui Găina, se ţinea Târgul de fete. După introducerea calendarului gregorian pe stil nou însă, tradiţia a fost mutată în cea mai apropiată duminică de ziua Sf. Ilie (20 iulie).

Iată ce spune un preot despre superstițiile de pe 29 iunie:





Adauga un comentariu