Scriitori

„Trilogia transilvană” – nominalizată la Premiul Cartea Anului

Publicat: 22 nov. 2019
_____ Vizualizări 0 Comentarii
Trilogia transilvană - nominalizată la Premiul Cartea Anului
„Trilogia transilvană” - nominalizată la Premiul Cartea Anului

„Trilogia transilvană” – nominalizată la Premiul Cartea Anului. Considerată una dintre operele de referinţă ale secolului XX, „Trilogia transilvană” fost nominalizat la Premiul Cartea Anului, ediţia a XVIII-a.

Juriul a fost format din Nicolae Manolescu (preşedinte), Gabriel Chifu, Răzvan Voncu, Daniel Cristea-Enache, Sorin Lavric, Cristian Pătrăşconiu şi Angelo Mitchievici.

Romanul a apărut, în ultimele două decenii, în engleză, franceză, spaniolă, germană, italiană și olandeză, bucurându-se de o receptare entuziastă.

„Trilogia transilvană” – nominalizată la Premiul Cartea Anului

Ediția românească, în traducerea lui Marius Tabacu, include un Cuvânt înainte de Marta Petreu.

Miklós Bánffy, conte de Losoncz (30 decembrie 1873, Cluj – 5 iunie 1950, Budapesta) a fost descendentul unei vechi familii de aristocrați din Ardeal.

În anul 1901 a fost ales deputat în Parlamentul maghiar.

Între 1912 și 1918 a condus Teatrul Naţional şi Opera de Stat de la Budapesta. Între aprilie 1921 și decembrie 1922 a fost ministru de Externe al Ungariei.

Cine a fost Miklós Bánffy

În 1926 s-a stabilit la Cluj, primind cetățenia română. Își continuă activitatea pe tărâm cultural ca redactor-șef al revistei Erdélyi Helikon.

În 1943 poartă discuții secrete, la București, cu Iuliu Maniu, în vederea unei ieșiri concomitente din război a Ungariei și României. În 1944 pledează pentru ruperea de către Ungaria a alianței cu Germania.

În septembrie 1944 îl convinge pe Miklós Horthy să accepte evacuarea fără luptă a forțelor armate din Cluj.

Castelul de la Bonţida al familiei Bánffy, cel mai mare complex de edificii în stil baroc din Transilvania, descris drept Versailles-ul ardelean, este jefuit și incendiat de trupele germane în retragere.

Expropriat în 1945 și exclus din viața literară în 1946, a părăsit, în 1949, Clujul și s-a alăturat familiei stabilite deja la Budapesta, unde se va stinge în anul următor.

Conform propriei dorinţe, rămășițele sale pământeşti au fost aduse în 1976 în cimitirul central Házsongárd din Cluj.

Alături de Trilogia transilvană, publicată între 1934 și 1940, opera sa mai cuprinde piese de teatru, între care Legenda soarelui(1906) și Marele senior(1913), nuvele, precum și lucrări de grafică.

Adauga un comentariu