Ultima șansă pentru public, la Iași! Până duminică, 31 octombrie 2021, mai poate fi admirată expoziția intitulată „130 de ani de la trecerea în eternitate a marelui om politic Mihail Kogălniceanu”

Anul acesta se împlinesc 130 de ani de la trecerea în eternitate a lui Mihail Kogălniceanu, personalitate care a așezat cultura română pe baze moderne și care a crezut cu tărie într-o Românie liberă și întreagă. Pe acest plan, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași organizează, până duminică, 31 octombrie 2021, expoziția „Posteritatea lui Mihail Kogălniceanu – 130 de ani de la moarte”. Aceasta poate fi admirată, chiar la Muzeului Memorial „Mihail Kogălniceanu” Iași, de marți până sâmbătă, în intervalul orar 10:00 – 17:00 (ora 16:30, ultimul bilet).

Complexul Muzeal Național „Moldova” (CMNM) Iași () – Muzeul de Istorie a Moldovei – Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu”, Muzeul de Artă și Muzeul „Unirii”, în parteneriat cu Ateneul Național Iași, Arhivele Naționale ale României – Serviciul Județean Iași și Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galați organizează, până la finalul acestei săptămâni, anume duminică, 31 octombrie 2021, expoziția „Posteritatea lui Mihail Kogălniceanu – 130 de ani de la moarte”. Aceasta poate fi admirată, chiar la Muzeului Memorial „Mihail Kogălniceanu” Iași, de marți până sâmbătă, în intervalul orar 10:00 – 17:00 (ora 16:30, ultimul bilet).

Expoziția își propune să aducă în atenția publicului câteva dintre preocupările și mijloacele prin care, în timp, urmași ai lui Mihail Kogălniceanu au cinstit memoria acestuia

Valorificând bunuri culturale și documente arhivistice aflate în patrimoniul instituțiilor partenere, unele inedite, expoziția își propune să aducă în atenția publicului câteva dintre preocupările și mijloacele prin care, în timp, urmași ai lui Mihail Kogălniceanu, dar și instituții și autorități au cinstit memoria marelui om politic al veacului al XIX-lea. Expoziția completează seria manifestărilor dedicate comemorării lui Mihail Kogălniceanu la împlinirea a 130 de ani de la moartea sa, organizate sub egida Ateneului Național Iași, în colaborare cu numeroși parteneri instituționali, evenimentul fiind precedat de ceremonia de resfințire a mormântului-monument istoric al lui Mihail Kogălniceanu din Cimitirul „Eternitatea” Iași și de vernisajul expoziției foto-documentare „Mihail Kogălniceanu și epoca Daciei Literare”, deschisă publicului la Ateneul Național Iași.

stirilebzi.ro

Prevederi noi pentru anumite tipuri de pensii! Care sunt condițiile pentru oferirea pensiei pentru limita...

Stirile PROTV

Tentativă de asasinare a lui Zelenski. Presupusul criminal, un polonez, s-a oferit să ajute serviciile...

Mihail Kogălniceanu a fost un om politic de orientare liberală, avocat, istoric și publicist român originar din Moldova, care a devenit prim-ministru al României

Mihail Kogălniceanu (născut la 6 septembrie 1817, Iași, Moldova și decedat la 1 iulie 1891, Paris, Franța) a fost un om politic de orientare liberală, avocat, istoric și publicist român originar din Moldova, care a devenit prim-ministru al României la 11 octombrie 1863, după Unirea din 1859 a Principatelor Dunărene în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Mai târziu a servit ca ministru al Afacerilor Externe sub domnia Regelui Carol I. A fost de mai multe ori ministru de Interne în timpul domniilor lui Cuza și Carol.

A fost unul dintre cei mai influenți intelectuali români ai generației sale (situându-se pe curentul moderat al liberalismului). Fiind un liberal moderat, și-a început cariera politică în calitate de colaborator al prințului Mihail Sturdza, în același timp ocupând funcția de director al Teatrului Național din Iași și a publicat multe opere împreuna cu poetul Vasile Alecsandri și activistul Ion Ghica. A fost redactor-șef al revistei „Dacia Literară” și profesor al Academiei Mihăileane. Kogălniceanu a intrat în conflict cu autoritățile din cauza discursului inaugural cu tentă romantic-naționalistă susținut în anul 1843. A fost unul dintre ideologii Revoluției de la 1848 în Moldova, fiind autorul petiției „Dorințele Partidei Naționale din Moldova”. Kogălniceanu a susținut prin propuneri legislative eliminarea rangurilor boierești și secularizarea averilor mănăstirești.