News Flash:

Ultimele trei zile ale patimilor Mantuitorului pe pamant

3 Mai 2002
958 Vizualizari | 0 Comentarii
•Penultimele zile ale lui Iisus Hristos pe pamant - prilej de rugaciune si de marturisire •Datini, unele uitate, care vin sa intregeasca cea mai mare sarbatoare a omenirii •Tot acum se fac cele din urma pregatiri pentru Sarbatorirea Pastelui

Joia Mare

Joia Mare aduce cu ea grabirea pregatirilor pentru Sfintele Sarbatori de Paste si ingrijirea gospodariilor.
Pana in Joia Mare, fetele si femeile trebuie sa-si termine torsul si sa aiba camasa noua facuta pentru Paste. De asemenea, se fac colaci care sunt dati apoi de pomana. In unele regiuni ale tarii se dau de pomana atat alimente, cat si imbracaminte.
In plus, tot in Joia Mare se face "focul mortilor" deoarece se crede ca sufletele mortilor vin in fiecare an in aceasta zi, in casele in care au locuit, unde asteapta pana la Mosi, sezand sub streasina casei. De aici se trage obiceiul de a fi facut un foc in fiecare dimineata, pentru ca sufletele sa se incalzeasca la el. In Joia Mare se mai obisnuieste ca fiecare femeie sau fata sa care doua galeti cu apa si sa le toarne peste iarba si mormintele casei.
Din Joia Mare si pana la Ispas nu se toarce, nu se coase, nu se spala rufe in nici o zi de joi, pentru ca, in caz contrar, ori va ploua cu grindina ("va bate piatra"), ori va fi seceta.
In dimineata Joii Mari, inainte de a canta cocosii a treia oara, oamenii aprind focuri prin curti, acestea simbolizand focul unde a fost oprit Apostolul Petru si intrebat, cand s-a lepadat de Mantuitorul Iisus, inainte de a canta cocosul a treia oara. Nu se spala rufe in aceasta zi, deoarece se spune ca mortilor, in loc sa li se duca pomana ce li se da, li se duc "zoi" din spalaturi. Tot in aceasta zi cade si nunta urzicilor, adica momentul in care ele incep a inflori si nu mai sunt bune de mancat. In plus, se face strigarea peste sat, adica mustrarea publica a celor care, in timpul postului, n-au avut o purtare cuviincioasa.

Vinerea Pastilor

I se mai spune si Vinerea Seaca sau Vinerea Marea. Astazi se tine post toata ziua, pentru ca cel ce il tine sa fie ferit de boli si necazuri. In plus, traditia din Bucovina si Transilvania spune ca cel ce posteste va vea sanatate, spor si va afla, cu trei zile inainte, cand va muri. Nu se coace paine. Prin unele locuri se fac oua rosii. Fiecare crestin este obligat sa se duca la biserica si sa treaca pe sub Sfantul Aer, pentru a le dispare, pentru tot restul anului, durerile de sale, mijloc si ochi. In Muntenia, florile luate de pe Sf. Aer sunt pastrate pentru a afuma cu ele copiii bolnavi. Dupa ce iese de la biserica, credinciosul se duce cu lumanarea aprinsa pana acasa si, daca aceasta nu se stinge, ocoleste casa de trei ori, facand cruce cu lumanarea pe peretii casei, pentru a fi ferita de trasnet, foc si boli. Dupa scoaterea Sf. Aer nu se mai bate clopotul pana la Inviere, ci doar toaca. Tot astazi tineretul merge sa se spovedeasca si apoi sa se scalde intr-o apa curgatoare, pentru a-si curata sufletul si trupul.
Sfantul Aer sau Sfantul Epitaf reprezinta o panza pe care se afla zugravita inmormantarea Domnului nostru Iisus Hristos. Aceasta icoana, intinsa - de obicei - pe cadre de lemn, ramane, in decursul anului, in cele mai multe biserici, atarnata de perete.
Sf. Epitaf, asezat pe masa, in fata crucii, sta inconjurat de lumanari aprinse si cu Evanghelia deasupra, intarind duhul credintei tuturor acelor credinciosi care, in fata lui, trebuie sa ingenuncheze de trei ori, sa sarute Sfanta Evanghelie si picioarele Mantuitorului. In tot acest timp, biserica straluceste in lumina candelelor, policandrelor si sfesnicelor, bine curatate si incarcate cu lumanari. Fiecare asculta cu evlavie prohodul cantat la strana de dascalii bisericii. Credinciosii uita, in aceste momente, orice grija lumeasca, orice ura sau suparare, fiind patrunsi de puterea credintei, care le inalta sufletul, facandu-i mai buni si mai drepti.

Sambata Mare

Din Sambata Mare inceteaza orice lucru de mana, cele trebuincioase fiind pregatite din timp. In noaptea de sambata spre duminica are loc vegherea. Aceasta este o datina practicata in mai toate tinuturile romanesti, dar preponderent in Transilvania si Bucovina si se intemeiaza pe episodul din Biblie dedicat pazirii mormantului lui Iisus Hristos, in noaptea Invierii, de catre strajeri. Oamenii, in aceasta noapte, pazesc Sf. Epitaf. Deoarece Pastele cade, in general, la inceputul primaverii, cand noptile sunt destul de friguroase, exista obiceiul de a fi aprins un foc la care sa se incalzeasca cei ce vegheaza. In jurul acestuia se aduna mai ales tinerii, care petrec noaptea spunand povesti si legende despre patimile Mantuitorului.
Tot in noaptea de sambata spre duminica, se practica obiceiul scaldatului. Oamenii, indeosebi cei tineri, merg sa se scalde intr-o apa curgatoare, fara sa-i vada nimeni cum, unde si cum s-au spalat. Folosind aceasta traditie, ei spun ca se curata nu numai trupeste, ci alunga si bolile, rautatile, facaturile si uraciunile.
In Bucovina mai exista traditia ca, pe langa scaldatul in rau, fetele sa se duca la clopotnita si sa spele limba clopotului cu apa neinceputa. Cu aceasta apa se vor spala in dimineata de Paste, semnificatia constand in aceea ca feciorii vor alerga dupa ele asa cum alearga cand aud batand clopotele la Inviere. (I.P.)
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1451 (s) | 22 queries | Mysql time :0.034585 (s)