News Flash:

Un an de la moartea liderului sindical de la Tepro, Virgil Sahleanu

7 Septembrie 2001
1030 Vizualizari | 0 Comentarii
•Pe 7 septembrie 2000, Virgil Sahleanu a fost asasinat de doi indivizi in fata casei sale •Acesta a luptat pana in ultimul moment pentru interesele angajatilor de la Tepro

Astazi se implineste un an de al asasinarea liderului de sindicat de la societatea ieseana Tepro, Virgil Sahleanu. Din pacate, ploaia torentiala de ieri i-a impiedicat pe muncitorii societatii iesene sa comemoreze asa cum ar fi trebuit sacrificiul colegului lor. Totusi, in pofida conditiilor meteorologice nefavorabile, mai multi angajati de la Tepro au tinut sa fie prezenti la cimitirul Eternitatea, unde este inhumat Virgil Sahleanu, cu o zi mai inainte pentru a lasa familia acestuia sa vina pe 7 septembrie la mormant. "Ne-am propus sa mergem sa aprindem o lumanare la mormantul lui Virgil Sahleanu, indiferent de conditiile meteorologice. Parca si vremea este in consonanta cu starea pe care o avea inainte de tragica sa disparitie. Stau si ma intreb oare la ce s-a gandit in ultimele clipe ale vietii? In orice caz, a dorit o viata mai buna nu numai muncitorilor de la Tepro, ci si tuturor romanilor", a declarat liderul de sindicat de la Tepro, Constantin Rotaru. De asemenea, astazi, conducerea si muncitorii de la Tepro, impreuna cu oficialitatile locale si apropiatii celui care a fost Virgil Sahleanu vor participa la dezvelirea bustului fostului lider de sindicat, chiar in fata intreprinderii pentru care acesta si-a dat viata.

MATERIALUL 2

Tepro - varful de lance al luptei sindicale din Iasi

•In 1999, sindicalistii de la Tepro, condusi de Virgil Sahleanu au epuizat toate metodele de protest impotriva conducerii unitatii •De doua ori manifestatiile s-au incheiat cu confruntari violente cu jandarmii

Anul 1999 a fost unul dintre cei mai agitati din punctul de vedere al luptei sindicale si se poate spune fara ezitare ca "varful de lance" l-a constituit Sindicatul liber Tepro. Angajatii si fostii salariati ai societatii iesene Tepro, in frunte cu liderul de sindicat Virgil Sahleanu s-au aflat intr-o permanenta disputa cu conducerea administrativa a unitatii. Tepro a fost privatizata spre sfarsitul anului 1998, cand pachetul majoritar de actiuni a fost achizitionat de firma ceha Zelezarny Veseli. O prima cauza a conflictului declansat ulterior intre patronat si salariati l-a constituit tocmai licitatia organizata de Autoritatea pentru Privatizare si Administrare a Participatiunilor Statului. Desi asociatia salariatilor a prezentat o oferta mai consistenta, actiunile au fost adjudecate de catre firma din Cehia, Zelezarny Veseli. Privatizarea a fost ulterior contestata de sindicalisti, ei actionand chiar in judecata APAPS (fostul FPS), in vederea anularii contractului de vanzare-cumparare incheiat cu firma Zelezarny Veseli. A urmat una dintre cele mai grele perioade din intreaga existenta a acestei intreprinderi, deoarece nemultumirile salariatilor si pierderea unor importante contracte s-au tinut lant. De fiecare data, cei care au luat atitudine fata de politica intreprinderii au fost fie demisi (cum s-a intamplat in luna martie a anului 1999 cu consilierul juridic Teodor Pica), fie nerecunoscuti ca reprezentanti ai salariatilor (cum s-a intamplat cu membrii Biroului Executiv al sindicatului, in frunte cu liderul Virgil Sahleanu). In plus, predecesorul lui Virgil Sahleanu, Dan Andronache, a continuat sa acuze modul in care a fost schimbat din functie. El a sustinut ca in data de 26 februarie 1999 a fost sechestrat in sediul unitatii pentru a nu putea participa la negocierea contractului colectiv de munca.

Batalia conducere - sindicat

Intre conducerea administrativa si cea a sindicatului din fabrica a inceput o adevarata batalie, in care directorii unitatii s-au incapatanat sa nu ii recunoasca pe reprezentantii oamenilor, carora le-au desfacut contractele de munca inca de pe 19 februarie. Au urmat mai multe tentative de patrundere in unitate ale lui Virgil Sahleanu si ale celorlalti membri ai Biroului Executiv, ramase fara nici un rezultat. In plus, conducerea continua sa anunte disponibilizari masive de personal. Dupa aceste disponibilizari, aproape 600 de fosti angajati ai SC Tepro au dat in judecata intreprinderea, solicitand reangajarea. Avocatii directorului de la acea data, Andreiu Catoiu, au reusit stramutarea procesului la Botosani si Suceava, facand apel la fiecare decizie a instantei. In urma actiunilor de protest ale angajatilor, in luna martie, singura persoana din staff-ul intreprinderii care si-a pastrat pozitia a fost managerul Andreiu Catoiu, cel care, in opinia lui Virgil Sahleanu, intentiona sa duca unitatea in pragul falimentului.

Asalturile Casei Patrate

Protestele muncitorilor de la Tepro au degenerat in manifestari violente pe 3 iunie. Atunci, zona Casei Patrate a devenit un adevarat teatru de razboi, sindicalistii, in frunte cu cel care le-a aparat mereu interesele, Virgil Sahleanu, au lansat o serie intreaga de atacuri asupra cladirii unde functioneaza Prefectura si Consiliul Judetean. "Se poate intampla orice, pentru ca oamenii au fost mintiti de prea multe ori si s-au saturat de atatea vorbe goale", declara la acea vreme Virgil Sahleanu.
Atunci, manifestantii au rupt de mai multe ori cordoanele de jandarmi, aruncand in acestia, precum si in cladirea Prefecturii, cu bulgari de pamant, bucati de teava si de dale smulse din treptele imobilului. Istoria s-a repetat cinci luni mai tarziu cand, pe 22 noiembrie, Prefectura a fost tinta unui nou asalt, la care au participat reprezentantii mai tuturor sindicalistilor din societatile comerciale afiliate la una din cele patru confederatii sindicale: BNS, CNS Cartel Alfa, CSDR si CNSLR Fratia. Chiar daca jandarmii au apelat din nou la loviturile de baston, evenimentele din seara de 22 noiembrie nu au fost la fel de violente. In schimb, violente au devenit scandarile multimii, cei aproape 10.000 de participanti cerand, minute in sir, demisia prefectului de atunci, Florin Vitan.

O adevarata avalansa de plangeri in justitie

Dupa epuizarea tuturor cailor violente, "strategia" sindicalistilor de la Tepro s-a schimbat. Liderul de sindicat Virgil Sahleanu a ajuns la concluzia ca revoltele de tip mineriade nu vor schimba in bine situatia societatii si atunci au apelat la metoda dialogului. In decursul a numai catorva saptamani, acestia i-au actionat in judecata pe fostul prefect Florin Vitan, pe presedintele de atunci al Consiliului Judetean, Vladimir Tanasoiu, si pe fostul comandant al Corpului Gardienilor Publici din Iasi, col (r) Georghe Costan. Totul a culminat cu actionarea in judecata a statului roman, pentru nerespectarea prevederilor Constitutiei si a celor mai elementare drepturi ale omului. In plus, unii magistrati ieseni au fost acuzati de catre Virgil Sahleanu ca au practicat metode Gestapo de interogare a salariatilor de la Tepro, in urma manifestarilor din luna iunie a anului 1999.

MATERIALUL 2

Asasinarea lui Sahleanu a cutremurat intreaga tara

•Pe 7 septembrie 2000, doi indivizi l-au omorat miseleste pe liderul de sindicat de la Tepro, Virgil Sahleanu

In dimineata de 7 septembrie 2000, Virgil Sahleanu, liderul sindicalistilor de la SC Tepro SA Iasi, firma ieseana care se confruntase cu cele mai mari probleme dupa privatizare si preluarea de catre Zelezarny Veseli din Cehia, a plecat pentru ultima data la serviciu. In scara blocului de pe strada Arges, Sahleanu a fost intampinat de doi indivizi care s-au apropiat amenintator de el. L-a recunoscut pe unul dintre ei, iar acestia au inceput sa-l loveasca. Au vizat zone vitale, a caror lezare l-ar fi bagat pe liderul teproristilor pentru mult timp in spital. Numai ca, atunci cand a realizat ca a fost recunoscut, unul dintre batausi a scos cutitul si l-a infipt in trupul liderului. Dupa prima lovitura, care l-a prins nepregatit pe Sahleanu, au urmat alte sase. Au fost atinse zone vitale, iar ucigasii au fugit in strada, sub privirile terorizate ale catorva martori. Acestia au fost de real folos politistilor, pentru ca i-au identificat pe asasini. Virgil Sahleanu a incercat sa se intoarca in casa, la etajul II, dar a cazut pe scari, la usa unui apartament de la etajul I. A strigat, cu ultimele puteri, dupa ajutor, si a fost gasit de vecinii care s-au alarmat. Dus la Spitalul de Urgente, Virgil Sahleanu nu a mai putut fi salvat; a murit la putin timp dupa ce a ajuns acolo, pe masa de operatii, datorita hemoragiei masive.
Ancheta Politiei, a SRI si a altor organisme ale statului s-a declansat inca inainte de moartea lui Sahleanu. Ofiteri si subofiteri au inconjurat zona din Alexandru cel Bun si au localizat martorii. Au fost intocmite primele portrete robot, in baza carora a inceput cautarea ucigasilor. Semnalmentele lor au fost trimise la frontiere si s-a dispus retinerea tuturor suspectilor. In acest timp, sindicalistii de la Tepro au aflat de moartea liderului lor si au iesit in strada. S-au deplasat in fata Prefecturii si au solicitat prinderea imediata a ucigasilor. Politia a dat asigurari ca vor fi retinuti repede si astfel cei mai multi salariati de la intreprinderea ieseana au fost linistiti. Totusi, s-au deplasat si la sediul Politiei Municipiului, unde se organizase cartierul general al anchetatorilor. Noii lideri de la Tepro au discutat cu sefii Politiei si SRI si s-a ajuns la o intelegere. Ulterior, anchetatorii au fost siguri de faptul ca in asasinat este implicata firma de paza Protect din Vaslui. A inceput apoi cautarea celor implicati si, in cursul noptii, au fost operate primele arestari. Au fost adusi la cercetari reprezentantii de la Iasi ai firmei de paza din Vaslui care incheiase un contract cu Tepro. Pana la urma, in arestul IPJ Iasi si-au dat intalnire Catalin Ciubotaru, directorul firmei Protect, Victor Balan, directorul Tepro (cel care a ajuns la conducerea societatii iesene la inceputul anului 2000, dupa ce Andreiu Catoiu iesise la pensie), Claudiu Irinel Bahna (25 de ani, din Birlad), Ioan Tofan (24 de ani, din Birlad, recidivist eliberat pe 22 martie, dupa trei ani de puscarie), Valentin Blanita, Viorel Vartolomei si Gelu Alexandru Spuma. Calaii lui Sahleanu au fost Bahna si Tofan, ultimul fiind un recidivist cunoscut de Politie. In timpul cercetarilor, toti au recunoscut, datorita unor informatii ale SRI, ca au fost implicati in omor. Numai ca ei au declarat ca au vrut doar sa-l sperie pe Sahleanu, sa-si poata desfasura afacerile dupa pofta inimii. Liderul de sindicat l-a recunoscut insa pe unul dintre calai, ceea ce i-a fost fatal. Nu mult dupa primul val de arestari, a urmat retinerea surprinzatoare a lui Franmtisek Priplata, administratorul Movas Vaslui si reprezentant al lui Zdenek Zemek, patronul Zelezarny Veseli, in Romania. Initial, cehul de la Movas a fost dat in consemn la frontiera, dar cateva zile mai tarziu a incercat sa paraseasca Romania. Politistii de la frontiera de vest l-au recunoscut si retinut. In aceeasi zi, la Vama Bors a plecat o echipa de politisti de la IPJ Iasi care l-a adus la cercetari pe Priplata. A doua zi, cehul a fost arestat preventiv pentru cinci zile, iar dupa aceea mandatul sau a fost prelungit. Dupa arestare au fost mutati la Satu Mare, acolo unde are loc, acum, procesul. Priplata si Balan au fost eliberati din arest pe 19 iulie 2001, conform deciziei Curtii de Apel Oradea. Insa, la doar cateva zile, procurorul general al Romaniei, Joita Tanase, a eliberat din functie conducerea Curtii de Apel Oradea si a dispus trimiterea din nou dupa gratii a lui Priplata si Balan.

MATERIALUL 3

Moartea liderului nu a fost in zadar

•Asasinarea lui Virgil Sahleanu a declansat un val de schimbari importante la intreprinderea ieseana
•APAPS a redevenit actionar majoritar la Tepro

Moartea liderului de sindicat Virgil Sahleanu a produs importante modificari la societatea ieseana Tepro, atat din punct de vedere financiar cat si in ceea ce priveste statutul firmei. Dupa asasinarea lui Sahleanu, sindicalistii si-au ales un nou lider, in persoana lui Constantin Rotaru, fostul vicepresedinte al sindicatului, si totodata au schimbat si numelui organizatiei in "sindicatul Virgil Sahleanu". Evenimentele de la Tepro nu au mai permis nici derularea unor alegeri statutare, prin care sa fie stabilita cu exactitate componenta Biroului Executiv, si nici oficializarea noii denumiri a sindicatului, desi la un moment dat a existat o tentativa de a fi inregistrata la Tribunal. Dupa ce vestea asasinarii lui Sahleanu s-a raspandit, salariatii au primit un fax din Cehia, prin care Vasile Plugaru, directorul mecano-energetic, era mandatat sa preia functia de director general interimar, fiind anuntata o sedinta a consiliului de administratie. Punctul principal al ordinii de zi: rezolvarea situatiei create prin "ocuparea ilegala de catre salariati a intreprinderii". Sedinta CA a avut loc in Cehia si, desi fusesera invitati si salariatii, acestia nu s-au prezentat. La CA nu s-au prezentat nici reprezentantii celuilalt actionar important, SIF Moldova, nelipsiti, de altfel, de la toate sedintele convocate anterior de cehi.

Succesele lui Sahleanu

Printre succesele obtinute de Virgil Sahleanu s-au numarat deciziile Curtii de Apel Iasi, prin care contractul de vanzare-cumparare de la Tepro era declarat nul, si a Curtii de Apel Suceava, care obliga societatea Tepro sa reangajeze aproximativ 600 de muncitori, disponibilizati in urma cu circa doi ani. Cum era si firesc, fostul FPS a facut recurs la decizia privind nulitatea absoluta a contractului, caci sentinta de la Iasi ii impunea sa restituie cehului trei milioane de dolari. Procesul s-a judecat pe 20 octombrie, la Bucuresti, la Curtea Suprema de Justitie. Contrar asteptarilor conducerii APAPS, instanta suprema a mentinut decizia de la Iasi, astfel ca statul revenea ca actionar la Tepro, dar pierdea trei milioane de dolari. Insa situatia a suferit modificari radicale deoarece, pe 12 septembrie 2001, Curtea Suprema de Justitie va incepe dezbaterile asupra recursurilor in anulare promovate de procurorul general al Romaniei in cazul societatii Tepro in ce priveste obligarea la despagubiri a firmei cehe Zelezarny Veseli catre statul roman. In dosarul 503 al Curtii de Apel Iasi actiunea a fost formulata de Asociatia Privat Tepro Iasi, reprezentata de sindicatul liber Tepro, in contradictoriu cu FPS (actualul APAPS) Bucuresti, SC Tepro Iasi si SC Zelezarny Veseli Cehia. De asemenea, tot pe data de 12 decembrie se va judeca la Curtea Suprema de Justitie cererea procurorului general al Romaniei de a stramuta procesul de la Satu Mare, in care sunt acuzati de comiterea infractiunii de instigare la omor calificat Franmtisek Priplata si Victor Balan, intr-o alta zona din tara.

Normalitate la Tepro

Ulterior, lucrurile au inceput sa se linisteasca la Tepro, salariatii obtinand exact ceea ce isi doreau: plecarea firmei cehe de la Iasi. Chiar daca imediat dupa moartea lui Sahleanu salariatii declarasera ca nu vor incepe lucrul decat dupa plecarea cehilor, avand in vedere situatia societatii, activitatea fusese reluata. Cum Victor Balan ramanea arestat, Vasile Plugaru s-a mentinut in functia de director general. Dupa mai multe incercari esuate de majorare a capitalului social fara a fi convocata AGA, decizia Curtii Supreme de Justitie a permis APAPS revenirea ca actionar majoritar. Dupa o prima sedinta convocata de FPS, esuata, a urmat o a doua, in care s-au reglementat majoritatea problemelor urgente ale societatii.
Sedinta convocata de cel de-al doilea actionar de la Tepro, SIF Moldova, s-a desfasurat fara nici un fel de probleme, fiind votate aproape toate punctele pe ordinea de zi.

Actionar "cu acte in regula"

Autoritatea pentru privatizare si Administrare a Participatiilor Statului a redevenit actionar "cu acte in regula" la Tepro, cei prezenti la sedinta votand si majorarea capitalului social, prin includerea terenului aferent societatii, evaluat la 12,1 miliarde lei. Dupa acea decizie, structura actionariatului s-a schimbat considerabil, FPS situandu-se pe o pozitie extrem de solida, cu 55,44%, apoi SIF Moldova, cu 36,8% si actionari rezultati in urma procesului de privatizare in masa, cu 7,75%. Noua structura a consiliului de administratie se prezinta in felul urmator: presedinte este directorul general al societatii, Vasile Plugaru, iar membri Aurelian Mocanu (director de productie la Sidex Galati, propus de APAPS), Cezar Teodorescu (din partea firmei Metal export-import, propus tot de APAPS). Reprezentantul SIF Moldova va fi Toader Dumitrache (fost director al societatii Petrotub SA din Roman), iar din partea PPM a fost ales Petre Ianc. De remarcat a fost pozitia APAPS, care a avut drept la trei locuri in CA, dar a propus persoane din afara institutiei, preferand sa mearga pe varianta unor profesionisti in domeniul metalurgiei.

Tepro incepe sa-si revina

Dupa socurile repetat pe care le-a primit in ultimii ani, Tepro incearca acum sa-si revina. Desi cei doi ani de patronat ceh erau sa fie fatali pentru Tepro, conducerea firmei se straduieste sa faca rost de noi contracte pentru a putea redeveni ceea ce a fost, unul din liderii europeni in metalurgie. In ultimul an, angajatii de la Tepro nu au mai organizat nici un miting de protest si nici nu au mai existat divergente pe teme salariale. Societatea ieseana si-a propus pentru acest an sa efectueze un plan de productie de 90.000 de tone. Pentru a se incadra in grafic, in primele sase luni ale anului, Tepro ar fi trebuit sa aiba o productie de 38.000 de tone, insa a avut o intarziere de 2.000 de tone care va trebui recuperata pe parcurs. De asemenea, Tepro si-a propus cu mult timp in urma sa contracteze un imprumut de 1,5 milioane de dolari pentru a-si putea satisface necesarul de materie prima, fara probleme. Pe langa toate aceste deziderate, Tepro ar mai avea nevoie de inca un furnizor (nu numai Sidex) pentru a nu se pune niciodata problema neonorarii comenzilor din cauza lipsei de materie prima. In plus, societatea ieseana Tepro a livrat in cursul lunii iulie primul transport de marfa firmei Mercedes, produsele constand in teava pentru autorisme, iar cantitatea a fost de zece tone.

Pagina realizata de Cornelia LAZARESCU
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1530 (s) | 22 queries | Mysql time :0.023443 (s)