News Flash:

Un invalid de razboi se lupta de noua ani pentru o bucata de pamant

17 Ianuarie 2000
834 Vizualizari | 0 Comentarii
•Ambiguitatea Legii fondului funciar a dus la o situatie in care ambele tabere sustin cu acte ca au dreptate

Legea nr.18/1991, a fondului funciar, continua sa dea multe batai de cap atat autoritatilor, cat si celor care au solicitat punerea in posesie si eliberarea titlurilor de proprietate. In Iasi, eliberarea titlurilor de proprietate se face inca foarte greu, fiind acuzata, in special, legislatia, extrem de ambigua si incalcita. Printre nerealizarile anului care recent s-a incheiat, directorul general al Directiei Generale pentru Agricultura si Industrie Alimentara (DGAIA) a judetului Iasi, Gheorghe Aioanei, mentiona nefinalizarea acestui proces. "Am semnat foarte putine titluri de proprietate in aceste noua luni (n.r. Gheorghe Aioanei ocupa aceasta functie din iarna anului trecut) datorita legislatiei, dar si datorita noua. In prezent, mai avem de acordat titluri de proprietate pentru inca 20% din teren, insa, prin aparitia Legii Lupu, aceasta distribuire se va relua. Iar unde s-au facut ilegalitati, unde s-au efectuat constituiri ilegale, vor fi incepute actiuni in justitie", promitea la sfarsitul anului trecut directorul general al DGAIA. Intre timp, Legea Lupu a fost promulgata de catre presedintele Emil Constantinescu, insa si aici au inceput sa apara problemele. Potrivit directorului general al DGAIA, inca nu a fost clarificat modul in care se va proceda la retrocedarea pamanturilor, fiind vorba despre doua variante: una in care declaratia pe proprie raspundere a proprietarului va fi sustinuta de doi martori, iar cea de a doua, bazata pe actele de proprietate existente.

Dar si aceste doua variante intampina dificultati: vor fi foarte greu de inlaturat martorii mincinosi, in cazul primei variante, caci s-ar putea creea o situatie fara precedent: "daca ar fi sa mergem pe aceasta varianta, nu ne vor ajunge suprafetele de teren existente pentru cate cereri vor exista", subliniaza Gheorghe Aioanei. Pentru cea de a doua varianta, exista si mai putine sanse de reusita, deoarece multi proprietari nu mai sunt in posesia actelor care sa le dovedeasca proprietatea pentru suprafetele de teren revendicate, in vreme ce la Arhivele Nationale nu exista astfel de documente mai vechi de cateva zeci de ani.

Gheorghe Bors considera ca este umilit de autoritati

In aceste conditii, exista inca multe litigii in ceea ce priveste suprafetele de teren revendicate, formandu-se un adevarat triunghi, la cele trei capete aflandu-se proprietarul, autoritatile locale si autoritatile judetene. Acesta este cazul unui veteran de razboi din satul Rediu, comuna Braiesti, care de noua ani incearca, fara rezultat, sa intre in posesia terenului mostenit de la mama sa. "Mama mea, Maranda Bors, avea in proprietate un teren de patru hectare, cu care a fost inscrisa in CAP in 1962. In anul 1991, odata cu aparitia Legii fondului funciar, am depus o cerere prin care solicitam restituirea celor patru hectare de teren ramase mostenire de la mama mea, decedata in octombrie 1963. Desi am adeverinte care dovedesc existenta mostenirii si a dreptului meu asupra acesteia, iar in anii 1997, 1998 si 1999 am primit cupoanele de subventionare a agriculturii aferente acestei suprafete, pe numele meu, nici pana in prezent nu am reusit sa intru in posesia suprafetei de teren", ne-a declarat Gheorghe Bors. Potrivit acestuia, primarul comunei i-a eliberat titlul de proprietate pentru cele patru hectare de teren numai surorii sale, Lucretia Bors, desi aceasta nu a depus niciodata cerere pentru intrarea in posesie.

Aceasta a vandut ulterior terenul respectiv unei rude, astfel ca Gheorghe Bors, desi se numara printre mostenitori si depusese cerere de intrare in posesie, nu a beneficiat de nici o parte din mostenirea lasata de mama sa. In plus, el sustine ca in 1956, anul in care autoritatile considera ca respectivul teren a fost vandut surorii sale, Maranda Bors avea in continuare titlul de proprietar, dovada fiind faptul ca in 1962, la intrarea in CAP, terenul era inregistrat pe numele acesteia.

Cum aceasta situatie nu s-a solutionat pe plan local, Gheorghe Bors, acum in varsta de 78 de ani, a trimis mai multe memorii Prefecturii judetului Iasi, prin care isi cerea drepturile. Raspunsurile prefecturii, potrivit lui Gheorghe Bors, s-au bazat pe constatarile primarului Mihai Tucan. "Suprafata de 3,47 ha, pe care o revendicati ca drept de mostenire de la mama dvs., si pe care o considerati ca va apartine, a fost data in anul 1956 surorii dvs., asa cum ati primit si dvs. si fratele dvs.", se poate citi in adresa prefecturii din 28 aprilie 1999, in care se face referire si la o suprafata de teren care ii revine lui Gheorghe Bors, acesta fiind invalid de razboi. "... comisia comunala v-a oferit suprafata respectiva insa dvs. ati refuzat amplasamentul, solicitand-o aproape de casa", se poate citi in aceeasi adresa.

Dupa cum se poate observa, fiecare dintre tabere isi sustine propria varianta. Gheorghe Bors considera in continuare ca cele aproape patru hectare de teren i se cuvin, in vreme ce autoritatile judetene sustin contrariul, facand apel la Registrul agricol. In acest caz s-a implicat si Uniunea Veteranilor de Razboi, cu sediul in Bucuresti, presedintele acestei organizatii, Stefan Cucu, considerand ca "invalidul de razboi Gheorghe Bors este purtat pe drumuri si umilit de catre primarul comunei Braiesti, Mihai Tucan, care refuza sa aplice prevederile Legii nr.18/1991".
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

dgaia maranda bors cap
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.3758 (s) | 22 queries | Mysql time :0.256887 (s)