Un sociolog a discutat despre „Sindromul Hybris”, gestionarea guvernării în lumea contemporană, administrația publică, Educație, Cultură, Istorie, dar și despre analizele profunde pe zona Filosofiei politice, în Studioul BZI LIVE – FOTO, VIDEO

Vineri, 23 aprilie 2021, la ora 15.00 în Platoul BZI LIVE a fost programată o interesantă, actuală şi utilă editie-dialog despre una dintre cele mai sensibile şi grave probleme ale societăţii contemporane. Totul a avut în prim-plan abordări despre schimbările radicale în ceea ce privește modul ce ţine de gestionarea guvernararii în lumea contemporană, „Sindromul Hybris” şi alte analize profunde pe zona Filosofiei politice alături de sociologul Virgil Leițoiu, absolvent şi licenţiat al Facultăţii de Filosofie şi Stiinte-Social Politice a Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași.

Om de radio, fost jurnalist, implicat în proiecte şi activităţi publice sau private, sociologul Virgil Leițoiu a fost profesor şi a dezvoltat activităţi pe zona societăţii civile, ONG-uri, administraţie publică, Educaţie, Cultura sau Istorie. Redam, mai jos, o succintă analiza pe tema dialogului propus în Studioul BZI LIVE, semnată de acesta.

„În ultimii 200 de ani civilizația umană a cunoscut schimbări radicale în ceea ce privește modul în care a fost gestionată guvernarea”

„În ultimii 200 de ani civilizația umană a cunoscut schimbări radicale în ceea ce privește modul în care a fost gestionată guvernarea. Trecerea de la sistemele oligarhice, monarhice, dictatoriale către guvernările >, democratice a adus în prim-plan câteva concepte, cum sunt: echitatea socială, participarea, transparența guvernării, societate civilă, etc. Democratizarea societății, indiferent de spațiul geografic la care ne referim, a creat premisele unei dezvoltări accelerate a sistemelor economice și sociale, a produs o creștere semnificativă a calității vieții, la o primă vedere, am putea spune că obiectivul central al activității politice, „creearea de bunăstarea spirituală și materială a societății în ansamblul ei”, este îndeplinit.

stirilebzi.ro

Prevederi noi pentru anumite tipuri de pensii! Care sunt condițiile pentru oferirea pensiei pentru limita...

Stirile PROTV

Tentativă de asasinare a lui Zelenski. Presupusul criminal, un polonez, s-a oferit să ajute serviciile...

Doar că secolul XXI vine și cu o nevoie tot mai stringentă de reevaluare a democrației din punct de vedere filosofic mai întâi și ulterior din punct de vedere pragmatic. Cetățenii s-au transformat în „votanți ignoranți” (Jason Brennan – Against Democracy, 2016), migrația s-a transformat dintr-una economică într-una politică (Ilya Somin – Free to move, foot voting, migration and political freedom, 2020), fenomene psihice individuale cum sunt disonanța cognitivă sau sindromul Hybris au translat de la individ, la grupuri și populații, aceste transformări subtile ne duc către nevoia de reevaluare a democrației.

Am asistat în ultimii 30 de ani la o scădere constantă a participării la vot a cetățenilor, în ultimii ani asistăm la o creștere importantă a votului emoțional în detrimentul celui rațional

Am asistat în ultimii 30 de ani la o scădere constantă a participării la vot a cetățenilor, în ultimii ani asistăm la o creștere importantă a votului emoțional în detrimentul celui rațional. Cetățeanul nu mai are timpul necesar pentru a se informa, sistemele educaționale primare nu mai oferă viitorilor votanți informațiile esențiale despre rolul și locul instituțiilor statului, despre drepturile și, mai ales, despre obligațiile individului în societatea din care face parte.

Transformarea aceasta a votantului a dus în mod direct și la o transformare a liderilor politici, a cetățeanului care decide pentru cei mulți, democrația participativă a anilor 2000 a devenit pe neștiute o democrație a deciziilor absurde generate de oameni insuficient pregătiți. Ca în orice alt sistem complex și în societatea umană criza a scos în evidență defectele, lacunele și greșelile majore din trecut care au fost ignorate sau insuficient abordate.
„COVID-19 va crea o lume mai puțin deschisă, mai puțin prosperă și mai puțin liberă. Nu trebuia să fie așa, dar combinația dintre un virus mortal, o planificare inadecvată și o conducere incompetentă a pus umanitatea pe o cale nouă și îngrijorătoare”

Într-un articol apărut în lună martie 2020 în revista Foreign Policy, Stephen M. Walt (profesor de relații internaționale la Universitatea Harvard) spunea referitor la criza care abia începea: „COVID-19 va crea o lume mai puțin deschisă, mai puțin prosperă și mai puțin liberă. Nu trebuia să fie așa, dar combinația dintre un virus mortal, o planificare inadecvată și o conducere incompetentă a pus umanitatea pe o cale nouă și îngrijorătoare.”

Toate aceste „întâmplări” duc către nevoia de reevaluare a democrației, a sistemelor electorale, a procesului decizional, a modului în care definim cetățeanul, libertatea și drepturile fundamentale pentru ca noi, civilizația umană, să putem genera la timp modele sociale și politice adaptate la această realitate, modele prin care să reușim să ne asigură nu doar „bunăstarea spirituală și materială” ci inclusiv supraviețuirea ca specie. Una dintre cele mai bune definiri a „flagelului” care a lovit puternic în clasa politică la nivel global o găsim în „Hybris syndrome: An acquired personality disorder? A study of UŞ Presidents and UK Prime Ministers over the last 100 years” – David Owen, Jonathan Davidson, 2009

„Sindromul Hybris a fost formulat ca un model de comportament”

„Sindromul Hybris a fost formulat ca un model de comportament la o persoană care: (i) vede lumea că un loc de auto-glorificare prin utilizarea puterii; (îi) are tendința de a acționa în primul rând pentru a spori imaginea personală; (iii) prezintă o preocupare disproporționată pentru imagine și prezentare; (iv) prezintă zel mesianic și exaltare în vorbire; (v) se combină şinele cu națiunea sau organizația; (vi) folosește „noi” regal în conversație; (vii) prezintă încredere în sine excesivă; (viii) are în mod vădit dispreț față de ceilalți; (ix) arată răspunderea doar în fața unei instanțe superioare (Istorie sau Dumnezeu); (x) prezintă o credință de neclintit că vor fi justificate în acea instanță; (xi) pierde contactul cu realitatea; (xii) recurge la neliniște, nesăbuință și acțiuni impulsive; (xiii) permite rectitudinii morale să nu ia în considerare caracterul practic, costul sau rezultatul; și (xiv) afișează incompetență cu ignorarea mecanismelor de elaborare a politicilor.”

Închei această, să îi zicem, pledoarie pentru reevaluarea democrației cu remarca lui Robin Niblett (Director al Institutului Regal de Afaceri Internaționale, UK) „Dovedind cetățenilor lor că pot gestiona criza COVID-19 va cumpăra unor lideri ceva capital politic. Dar celor care nu reușesc le va fi greu să reziste tentației de a-i blama pe ceilalți pentru eșecul lor.” (Foreign Policy, How the World Will Look After the Coronavirus Pandemic, martie 2020).”, arata sociologul Virgil Leițoiu.