News Flash:

Urmarile exploziei de la Cernobil inca un mister

30 Septembrie 2000
3573 Vizualizari | 0 Comentarii
•Desi se asteptau efecte catastrofale, nu a crescut semnificativ numarul cancerelor sau al malformatiilor genetice •Rezultatele contradictorii ale sutelor de studii efectuate in diferite tari •Efectele cancerigene vor putea fi estimate abia in jurul anului 2010

Pe 26 aprilie 1986, jurnalele de stiri anuntau explozia unuia dintre reactoarele centralei nuclearo-electrice de la Cernobil-Ucraina. Multi dintre necunoscatori au tratat acest dezastru ca pe un fapt divers, insa, dupa ce autoritatile au intrat in alerta, teama a inceput sa cuprinda populatia care a asociat acest accident cu imaginile apocaliptice din Hiroshima si Nakasachi dupa bombardamentul atomic din 1945. Desi Romania era in plina "Epoca de Aur", cand informatiile asupra unor astfel de dezastre erau tinute ultrasecrete, avand in vedere apropierea de locul catastrofei, au fost luate primele masuri de contracarare a posibilelor efecte ale norului radioactiv degajat de explozie. In primul rand, li s-a administrat copiilor si femeilor insarcinate, cei mai vulnerabili in fata radiatiilor, medicamente pe baza de iod, singurul produs care putea reduce din efectele nocive ale radioactivitatii ridicate. Din fericire, la 14 ani de la accident, nu au fost inregistrate cresteri spectaculoase a numarului de cazuri de cancere generate de radiatii, insa, o imagine completa asupra efectelor pe termen lung ale exploziei poate fi formata abia in 2006 - 2011.

La cativa ani dupa accidentul din SUA de la Centrala atomo-electrica "Three Mile Island" (1979), cel de la Cernobil (26 aprilie 1986) a schimbat complet conceptia publicului asupra accidentelor nucleare.
De vreme ce primul a impus o ampla dezvoltare de noi programe referitoare la securitatea sistemelor nucleare, al doilea, de asta data soldat cu pierderi de vieti omenesti si dispersia unei mari parti a combustibilului nuclear din reactor in mediu, a ridicat un numar mare de probleme privitoare la tratamentul persoanelor expuse radiatiilor si asupra deciziilor care trebuie luate in astfel de situatii. Practic, autoritatile ucrainene de atunci nu au fost pregatite sa faca fata unui accident cu consecinte si in afara granitelor. Modul in care s-a incercat ascunderea informatiilor a provocat un sentiment de frustrare a locuitorilor din zona si nu numai. Acest sentiment a fost realimentat de faptul ca radiatiile nu pot fi percepute de fiintele umane, in schimb ele pot fi usor detectate cu ajutorul detectoarelor si la un nivel foarte scazut. Au fost facute sute de studii practic in toate tarile interesate in domeniu, astfel incat rezultatele obtinute pot fi considerate ca fiind certe.
In Ucraina, tara accidentului, unde situatia politica, economica si sociala devenea din ce in ce mai grea, asocierea regimului sovietic cu activitatea nucleara a contribuit la nasterea sentimentului de neincredere in autoritatea publica. Zece ani mai tarziu (1996) s-a simtit o majora imbunatatire referitoare la mijloacele de protectie impotriva radiatiilor. Interventiile de urgenta in accidente similare inregistrate ulterior au fost posibile tocmai datorita experientei Cernobil. Din acest motiv, institutiile specializate au fost mult mai capabile sa observe si sa interpreteze urmarile acestui accident. In momentul accidentului nuclear de la Cernobil, Programul Energetic Nuclear Sovietic era bazat in special pe doua tipuri de reactoare: WWER (reactor cu apa grea) si RBMK (reactor cu grafit moderat de apa grea). In timp ce primul tip a fost exportat in alte tari, celalalt era destinat strict republicilor din fosta Uniune Sovietica.

Efecte imediate

Complexul energetic de la Cernobil se afla la 130 km nord de Kiev (fig.1) si este alcatuit din patru reactoare nucleare RBMK 1.000; unitatile 1 si 2 au fost construite intre 1970 -1977, iar unitatile trei si patru, de acelasi tip, au fost terminate in 1983. Trebuie mentionat ca in timpul accidentului se aflau in constructie inca doua reactoare. Aceasta zona a Ucrainei este descrisa ca fiind de tip impadurit, cu o densitate scazuta a populatiei. La trei kilometri nord de reactor locuiau la acea data 49.000 de suflete. Orasul Cernobil, a carui populatie era de 12.500 de oameni, se afla la aproximativ 15 km, la sud-est de complexul energetic nuclear. Pe o raza de 30 km, numarul total al populatiei era cuprins intre 115.000-135.000 de locuitori. In prima saptamana dupa accident au murit 31 de persoane. Una ucisa de explozie, alta prin tromboza coronariana, iar a treia prin ardere. Celelalte 28 de persoane au decedat intr-un centru de tratament. La ora locala 11 (la doua ore dupa accident) a fost dat ordinul de evacuare a persoanelor civile, insa operatiunea efectiva a inceput in jurul orei 14 si a durat doua ore. Trebuie remarcat faptul ca intervalul de timp scurs de la accident pana la evacuarea civililor a fost suficient pentru ca un numar mare dintre acestia sa se afle destul de mult in raza imediata de actiune a radiatilor. Din totalul de 499 de persoane expuse si spitalizate, 237 au fost initial diagnosticate suferinde de sindromul iradierii acute.

Mecanismul de producere a iradierii

"Radiatiile ionizante au cu certitudine efecte nocive; ele pot produce mutatii, malformatii congenitale sau cancere. Aceste efecte sunt dependente de doza, mod de iradiere (acut sau cronic), celule afectate (somatice sau germinale), momentul iradierii in raport cu dezvoltarea individului (sarcina sau post natala). Orice persoana este expusa la radiatii ionizante ce provin din diverse surse (naturale, medicale, profesionale). Doza permisa (in expunerile profesionale este intre 15-50 mSv/an) variaza in diferite tari, efectele ei fiind practic nule. Expunerile medicale au riscuri minime chiar la femeia gravida, dar se recomanda evitarea lor in cursul sarcinii. Problema cea mai critica este a expunerilor accidentale, determinate de perturbarea functionarii unor reactoare nuclerare (Three Mile Island si Cernobil)", a explicat prof. dr. Mircea Covic, seful catedrei de genetica din cadrul UMF Iasi. Toate efectele acute referitoare la sanatate au fost intalnite imediat printre pompierii care au luptat cu incendiul. Severitatea si rapiditatea avansarii simptomelor a depins de doza de iradiere. Primele semne si simptome ale bolii de radiatii prin doze inalte sunt: diareea, voma, febra, eritema (mancarimea).

Efecte ulterioare exploziei

Rata estimata de crestere a numarului cazurilor de cancer in Europa dupa accident este de 0,01% fata de incidenta naturala. In emisfera nordica, aceasta crestere a fost de 0,04%. Examenele medicale foarte serioase au dus la concluzia ca nu au fost anomalii cauzate de expunerea la radiatii, in schimb s-a observat o crestere a bolilor asociate cu radiatiile, dar nu cauzate de ele. Accidentul a avut consecinte psihologice negative, care au condus la schimbarile politice, economice si sociale din fosta URSS. Datele oficiale puse la dispozitie au fost incomplete si dificil de folosit, deoarece nu a fost posibila excluderea sau confirmarea numarului de cancere datorate exploziei de la Cernobil. De exemplu, in 1991, a fost sugerat ca incidenta cancerului in Ucraina nu a fost crescuta nici macar in aria contaminata. "Studiile de referinta sunt reprezentate de evaluarea supravietuitorilor in urma bombardamentelor de la Hiroshima si Nakasaki. La aceste persoane s-a produs o crestere semnificativa a numarului de cancere. In schimb, la urmasii lor nu s-au inregistrat diferente semnificative a nou-nascutilor morti sau cu anomalii congenitale si nici a cancerelor. Evaluarile accidentelor din SUA si Ucraina nu au evidentiat o crestere a numarului de copii cu malformatii sau efecte mutagene . Acestea au fost greu de evaluat si rezultatele sunt contradictorii, iar efectele cancerigene vor putea fi analizate abia la 15-25 de ani de la producerea accidentului. Efectele la distanta, in alte tari, sunt apreciate ca fiind practic nule. In judetul Iasi, evidentele frecventei anomaliilor congenitale in 1985 si anii urmatori nu arata diferente semnificative fata de perioada anterioara accidentului", a conchis prof. dr. Mircea Covic.
Ca o concluzie, putem spune ca verdictul asupra exploziei nucleare de la Cernobil nu este usor de dat. Cercetarile din domeniul nuclear, fizica si medicina sunt in plina desfasurare, rezultatele obtinute de oamenii de stiinta putand fi luate numai ca puncte de referinta in studiile viitoare. Oricum, este clar ca numai timpul poate confirma daca cele spuse de oamenii de stiinta sunt sau nu reale. De asemenea, este cunoscut faptul ca numarul mare de variabile care apar in cazul unui asemenea fenomen face practic imposibila o determinare precisa a efectelor acestuia. In cazul radioactivitatii, radiatia fiind formata din particule ionizante, acestea interactioneaza cu materia producand mutatii la nivelul celulelor prin mecanismele de ionizare la nivel atomic si molecular. Datorita faptului ca mutatiile genetice vor putea fi observate la copiii care in acea perioada erau in faza embrionara, nu ne ramane decat sa asteptam rezultatele si sa speram ca acestea nu ne vor marca existenta prin oribilitatea lor. De asemenea, mai putem spune ca fortele naturii nu sunt pe deplin intelese, iar legile fizicii, desi abordabile la un nivel elementar, nu ne permit sa ne jucam cu ele

Magda OLTEANU
Cristian DONOSE
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1410 (s) | 24 queries | Mysql time :0.022161 (s)