Eveniment-Social

Vedeta TV Dan Negru a rămas șocată de ce a văzut la Iași! SOS pentru salvarea unui simbol pentru toată România. Acesta se află într-o stare avansată de degradare – GALERIE FOTO

Publicat: 22 nov. 2021
Imagini cu Sala Pașilor Pierduți din Copou - Iași și creațiile murale ale pictorului Sabin Bălașa, degradate, respectiv omul de televiziune Dan Negru
SOS pentru salvarea unui simbol al Iașului! Este vorba despre Sala Pașilor Pierduți din Copou - Iași și creațiile murale ale pictorului Sabin Bălașa, aflate în stare de degradare

Constatare tristă, în urma unei vizite la Iași, făcută de vedeta TV Dan Negru! Acesta avertizează că un simbol, nu doar pentru Capitala Moldovei, ci pentru toată România, riscă să se piardă. Este vorba despre Sala Pașilor Pierduți (administrată de universitățile«Cuza» și Tehnică) și picturile murale realizate de cunoscutul artist Sabin Bălașa.

„Se pierd picturile lui Sabin Bălașa din Sala Pașilor Pierduți a Universității Iași. Pereți decojiți, o parte din pictură deteriorată, mucegai…”, a postat acesta pe o rețea de socializare. Aici, ambele instituții de învățământ superior locale au proiecte de reabilitare și restaurare

Vedeta TV Dan Negru a făcut o scurtă vizită la Iași! Cu acest prilej, acesta avertizează că un simbol pentru toată România riscă să se piardă. Este vorba despre Sala Pașilor Pierduți (administrată de universitățile «Alexandru Ioan Cuza» – UAIC și Tehnică «Gheorghe Asachi» – TUIASI) și de picturile murale realizate de cunoscutul artist Sabin Bălașa.

„Se pierd picturile lui Sabin Bălașa din Sala Pașilor Pierduți a Universității Iași. Pereți decojiți, o parte din pictură deteriorată, mucegai…”, a postat acesta pe o rețea de socializare.

Aici, ambele instituții de învățământ superior locale au proiecte de reabilitare și restaurare. Mi-a povestit Sabin Bălașa că a pictat capodopera din Iași la 35 de ani, spunându-mi că lucrurile mari le face tinerețea. IIsus sau Alexandru Macedon aveau 33 de ani când au murit, Eminescu avea 39… Spunea Bălașa că frescele din Sala Pașilor Pierduți reprezintă «sufletul, tinerețea, istoria și poezia poporului român». Se lasă mucegaiul peste ele…”, a postat realizatorul TV Dan Negru, pe o cunoscută rețea de socializare.

Sala Pașilor Pierduți este vizitată de persoane din toate colțurile țării. Picturile murale care atrag vizitatorii au fost făcute de Sabin Bălașa între 1968 și 1978

Pe de altă parte, rectorii de la „Cuza”, dar și de la TUASI arată că au în plan proiecte de restaurare și reabilitare.

„Aceste picturi au fost comandate și achitate de Universitatea „Cuza”! După 1990, Universitatea Tehnică a intabulat o parte din clădirea Corpului A. Tocmai de aceea, instituția nu a putut reabilita construcția totală. Desigur că noi avem în plan și Sala Pașilor Pierduți, respectiv picturile lui Sabin Bălașa”, a punctat prof. univ. dr. Tudorel Toader, rectorul UAIC.

Pe de altă parte, prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, rectorul Universității Tehnice din Iași a punctat:

„Până nu se finalizează procesul cu UAIC (legat de proprietatea Corpului A) este blocată orice reabilitare, chiar dacă avem proiectele finalizate și aprobate”.

Starea de degradare a picturilor a fost observată de celebrul artist încă din 2002. Atunci, Sabin Bălașa și-a exprimat intenția de a le restaura, însă nu a mai reușit să ducă planul la bun sfârșit.

Starea de degradare a picturilor a fost observată de celebrul artist încă din 2002. Atunci, Sabin Bălașa și-a exprimat intenția de a le restaura, însă nu a mai reușit să ducă planul la bun sfârșit. Acesta a murit în 2008, într-un spital din București. Sala Pașilor Pierduți nu poate fi restaurată fără o reabilitare a întregii clădiri. Singura soluție identificată de autorități, în trecut, era accesarea unor fonduri europene. Restaurarea celor 300 de metri pătrați de picturi murale ar dura aproximativ un an.

Fie el student, profesor sau simplu vizitator al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cel care străbate Sala Pașilor Pierduți va zăbovi, măcar o clipă, în fața picturilor murale ale lui Sabin Bălașa

De reamintit că, pe 23 mai 1893, pe locul unde funcționase până în 1888 Teatrul Național, a avut loc ceremonia punerii pietrei fundamentale a Palatului Universitar (cunoscut astăzi ca principal corp de clădire) în prezența Principelui Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen. Clădirea, impresionantă prin monumentalitate, se înscrie în canoanele stilului eclectic francez și își depășește funcțiile strict utilitare, căpătând valoare de simbol atât pentru comunitatea locală, cât și pentru întreaga spiritualitate românească.

Construit după planurile arhitectului Louis Blanc (pentru care acesta a câștigat o medalie de aur la o expoziție de la Paris), Palatul Universitatii a fost inaugurat pe 21 octombrie 1897 sub înaltul patronaj al Regelui Carol I și al Reginei Elisabeta. Fie el student, profesor sau simplu vizitator, cel care străbate Sala Pașilor Pierduți va zăbovi, măcar o clipă, în fața picturilor murale ale lui Sabin Bălașa, artistul care, prin opera sa, a introdus acest spațiu pe harta locurilor de referință ale artei universale. O veritabilă beatitudine de albastru, ce acoperă aproximativ 300 de metri pătrați din clădirea principală a Universității, muralele au fost concepute de maestrul inorogilor și al siluetelor cosmice între anii 1968 și 1978.

Exponent al „romantismului cosmic”, așa cum singur s-a definit, pictorul Sabin Bălașa a lăsat o valoroasă moștenire orașului celor Șapte Coline, creațiile din epoca maturității sale artistice

Exponent al „romantismului cosmic”, așa cum singur s-a definit, pictorul Sabin Bălașa a lăsat o valoroasă moștenire orașului celor Șapte Coline, creațiile din epoca maturității sale artistice. „La Iași – avea să mărturisească – am un muzeu personal în facultăți, se perindă lumea, generații întregi cresc privind muralele mele și apoi se răspândesc în lume și vorbesc despre ele”. Sabin Bălașa s-a născut pe 17 iunie 1932 în comuna Dobriceni – Olt și s-a stins din viață la data de 1 aprilie 2008. A studiat pictura la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București (1955), apoi a urmat cursurile Academiei de Limbă ș Cultură Italiană din Sienna (1965) și ale Academiei de Pictură din Perugia – Italia. Artist complex, cu o operă extrem de densă, cu o coloristică originală și o imagistică deosebită, Sabin Bălașa a fost deopotrivă regizor de filme de pictură animată și scriitor.





Comentarii
  • sa-si doneze 50% din salariul pe-o luna tot corpul Senatului si personalul administrativ angajat la UAIC Iasi (rectori, decani, profesori doctori, conferentiari, lectori, asistenti, secretare s.a.) si se vor aduna bani in 2 timpi si 3 miscari pentru Sala Pașilor Pierduți si nu numai, pentru toate cheltuielile necesare acestei Universitati. numai eu cat am fost student la Geografie si Geologie 2006-2011 licentia si masterat am pompat peste 5000 lei in taxe, iar Universitatea are mii de studenti anual la taxa. va dati seama cati bani se aduna acolo?

Adauga un comentariu