News Flash:

Visul de dupa gratii

22 Octombrie 2001
1327 Vizualizari | 0 Comentarii
La numarul 5, pe Strada Dr. Vicol, se afla granita invizibila ce separa doua lumi •Penitenciarul iesean este una dintre putinele inchisori de maxima securitate •Reeducarea celor 2.150 de detinuti se face prin munca •Consilierea psihologica, educatia si reintegrarea sociala a acestora sunt doar un ideal frumos, pentru ca putini dintre ei isi gasesc un loc de munca si un rost in viata •"Acolo, totul devine o ecuatie cu multe necunoscute", spune unul dintre cei care a visat libertatea asteptand in spatele gratiilor


"Mai iei cate o lopata pe spate, dar muncesti"

Un bar de cartier. Lumina obscura. Cateva mese, cativa clienti. Fum de tigara. "Elena, mai adu un rand". Barbatul din fata mea are 45 de ani si o mustata care il face sa semene cu Stalin. "Din cauza mustatii mi-au zis Stalin. Toti ma strigau asa. Colegii, ba chiar si paznicii". Din cand in cand, ochii lui Doru se indreapta spre televizor. Din boxe razbat acorduri Led Zepellin. "... a stairway to heaven". Fara sa priveasca in jur, ignorand putinii clienti de la celelalte mese, Doru canta. Dincolo de pleoapele care ii ascund ochii albastri, acordurile de chitara acopera o lume in care Doru a trait mai bine de doi ani. Un univers imprejmuit cu garduri inalte de plasa. Cu usi care se trantesc cu zgomot, in scrasnet de zavoare si incuietori metalice. O lume inchisa intre patru pereti. In care fiecare zi seamana cu urmatoarea si cu cea care a trecut. In care Doru a ajuns pentru ca viata l-a facut sa fure stingatoare din tren pentru a putea supravietui. Intre peretii celulei, timpul capata o singura conotatie. Secundele trec mult mai greu, incetinite, impiedicate de pacatele detinutilor. "Astepti sa treaca timpul. Sa vina cat mai curand momentul in care vei iesi dincolo". Intre cei patru pereti ai celulei, lumea de dincolo inseamna lumea de afara, care incepe dincolo de vizeta prin care gardianul, din timp in timp, arunca priviri fugare inauntru. Si care se continua, pe scari imaginare catre rai - catre locul unde sunt prietenii, sotia, casa, libertatea - intr-un zbor fantastic peste inaltele garduri. Un vis pe care fiecare detinut il are zilnic si care acopera, ca un pansament benefic, tragismul scurgerii timpului in inchisoare. "Acolo, te uiti la viata ca la o ecuatie cu multe necunoscute". Penitenciar-penitenta. Un loc in care toata lumea sufera. Totul incepe cu nu. Aici se fac simtite, cel mai profund, lipsurile. Intr-o camera de penitenciar sunt 40-50 de "hoti". Oameni de tot felul. "Daca zici ca nu mergi la munca te baga la izolare. Civilii n-ar putea face fata muncii pe care o presteaza detinutii. xHotiix muncesc pe rupte. Rup munca. Mai iei cate o lopata pe spate, dar muncesti. Pentru ca nu ai altceva de facut". Sistemul de munca din inchisoare este organizat in brigazi. Cu siguranta i-am vazut, fiecare dintre noi, sapand santuri sau muncind in constructii. Facand discret - cand "gardianul" nu este atent - o tigara. Cei care stiu o meserie cautata in interiorul inchisorii - electrician, bucatar, tamplar - sunt solicitati sa o practice in folosul penitenciarului si al celorlalti detinuti. "Nu exista reeducare in penitenciar, daca te reeduci o faci singur. Nu exista psiholog care sa stea de vorba cu tine. Adica exista, da nu te baga in seama. Mersi, Elena", spune, cu vocea sa puternica, Doru.
Soarbe din pahar si ma priveste fix. "Stii cum m-am reeducat in inchisoare? Prin munca. Prin munca aproape fortata. Daca intr-adevar vrei sa devii om dupa ce iesi, trebuie sa rezisti si sa o faci singur. Pentru ca acolo fiecare tine cel mai mult la el insusi. Iar psihologii incearca sa te faca sa te simti ca esti un ins care ai gresit si care trebuie reeducat prin munca. Asta in cazul in care au timp si pentru tine".
Peste drum de carciuma se inalta, albe, zidurile spitalului. Si daca pe paturile din salon, printre tuburi cu perfuzii si miros de medicamente, doctorii incearca sa te readuca la viata, dincolo de zidurile penitenciarului singurul doctor care te poate ajuta esti tu insuti.

Strada Dr. Vicol nr. 5

Strada Dr. Vicol se strecoara pe langa gardul de beton, vopsit in ocru si maro deschis, al Corpului 10 Armata Teritorial. O strada obisnuita, strajuita de gard, pe partea stanga si de case razlete pe partea dreapta, care incepe din statia Triumf si se continua spre periferia Iasului. Dupa cateva minute de mers, pe partea dreapa se inalta, impetuos si gri, un alt gard din beton, inalt de vreo trei metri, peste care se intinde, ca o iedera, sarma ghimpata. Dupa alte cateva minute de mers, in zid se vede o poarta din fier - la fel de masiva. O oglinda, pozitionata spre usa de acces, iti da posibilitatea sa vezi - si sa fii vazut - a fortareata in care vegheaza cativa oameni in uniforma. Deasupra, pe o tabla mancata pe la colturi de rugina, scrie, cu litere albastre, numele locului unde incepe o alta viata. O alta dimensiune. Strada Dr. Vicol. Nr. 5. Penitenciarul Iasi.

"Hotii"

Odata trecut de poarta de intrare, in fata apar o puzderie de garduri din plasa metalica. La fel de imense, inaccesibile. La un semn al gardianului, o alta poarta se deschide. Apoi alta si alta. Se inchid cu zgomot rece de metal, intr-un zdranganit care iti da fiori. Din luna iulie 2001, penitenciarul Iasi este unul dintre putinele inchisori de maxima securitate. Dincolo de gardurile din plasa si sarma ghimpata, de dupa gratiile de la ferestre, chipuri ciudate, infricosate si infricosatoare, privesc cu jind spre cel care vine din lumea libera. In camere cu zeci de paturi, traiesc - daca viata de aici se poate numi trai - peste 2.000 de detinuti. Hoti de buzunare, talhari, criminali de ocazie, sau ucigasi profesionisti. Din cei 2.150 de puscariasi, unul este condamnat pe viata. Marcel Baicu are 42 de ani. Este condamnat pe viata pentru talharie si tripla crima. Sta de patru ani fara sa spere ca va mai iesi de aici. Alti 50 dintre detinuti au condamnari de minim 30 de ani. Pentru trei gaini furate poti primi cu lejeritate trei ani de stat la parnaie. Unde esti reeducat, ca la iesirea de pe poarta inchisorii sa devii un om civilizat. Unde esti scolit, ca la iesirea de pe poarta inchisorii sa fii un om cult. Unde esti obligat prin lege sa muncesti, pentru ca la iesire sa fii un om harnic. Unde, daca ai abilitati artistice, poti sa le dai frau "liber", in cadrul clubului artistic. Pentru ca esti un individ periculos pentru societate, care trebuie sa asculte si sa se supuna ordinelor. Pentru ca esti infractor. In spatele zidurilor, in celule, toti sunt denumiti la fel. "Hoti". Locatari ai celulelor, indiferent de fapta comisa.

Reeducare psihologica si 2000 de calorii zilnic

"Avem aproximativ 100 de detinuti care urmeaza cursuri la scoala penitenciarului sau scoala de ucenici. Colaboram, in ideea reeducarii sociale a celor aflati in inchisoare, cu ONG-uri", ne declara directorul Penitenciarului, magistratul Mircea Bors.
In cadrul inchisorii functioneaza Serviciul de educatie si psihologie penitenciara, care se ocupa din prima pana in ultima zi de "reeducarea" detinutilor. "Avem activitati educativ formative, de sustinere si consiliere psiho-socio-familiala. Ofiterii cu studii superioare se ocupa de programul educativ, iar ofiteri cu studii de sociologie si psihologie se ocupa de resursele umane. Perioada de adaptare este de 21 de zile. In acest timp sunt evaluate cerintele, starea de sanatate, dorintele, studiile celor care au ajuns in penitenciar. Scoala si calificarea intr-o meserie sunt prioritare. Avem Scoala nr. 41, cu clasele I-VIII si doua clase de ucenici - tamplar si zugrav vopsitor. Organizam cursuri de educatie civica si morala pentru tineri (18-21 ani) si minori (14-18 ani)", ne spune maiorul Manuela Patrascu, cea care se ocupa de activitatea Serviciului de educatie psihologica.
Pentru cei care ajung prima data aici este grea adaptarea la programul din inchisoare. Cei cu tulburari psihice si cei care se asteapta la pedepse mari sunt mai greu de controlat. Hrana unui detinut are 2.000-3.000 de calorii zilnic. Programul unei zile la parnaie incepe la ora 5 si se incheie la ora 22. Au drept la pachet lunar cei veniti pentru prima oara, recidivistii - o data la doua luni, iar minorii - saptamanal.

Lupii

In rest, viata se scurge intre munca fizica si plictiseala din celula. Intre rasaritul si apusul soarelui nu exista decat zgomotul usilor metalice, injuraturile gardienilor si cele trei mese. Detinutii cu aptitudini artistice au timp rezervat pentru munca la club. Vasile Florea are 50 ani si sta inchis de 7 luni, preventiv. Asteapta ca instanta sa hotarasca pedeapsa pentru tainuire de icoane furate. La club scrie versuri si are grija de revista penitenciarului. Constantin Roznovat este retinut din decembrie 1999 si are de ispasit o pedeapsa de noua ani pentru tentativa de omor. Nevasta i-a nascut dupa ce a fost condamnat. Pentru a treia oara. Octav Platon are 39 ani si va iesi din penitenciar peste un an. Este la a patra condamnare pentru furt. Sculpteaza sfinti si piese de sah. Toti cei din club au chipurile obosite. Mainile se misca parca mai incet. In locul bucuriei actului creator, in ochii sculptorului sau ai pictorului licare tristetea. Durerea si dorul de libertate. Muzica populara rasuna intre peretii clubului, din instrumentele orchestrei detinutilor. "Batranul caine puricos/Ce mult ar fi dorit, anume?/Un om, o cusca si un os/Atat i-ar fi ajuns pe lume/ Incet-incet fara sa vrea/ Atat la minte cat la trup/ Salbaticia-l transforma/ Din caine jigarit in lup". Versurile lui Vasile Florea sunt ale celor aproape treizeci de detinuti care au posibilitatea de a se reeduca la club. Pentru ceilati doua mii, reeducarea se rezuma la un singur cuvant: munca.

Serviciul de reintegrare sociala

Lumea nu vrea sa accepte ca un detinut, odata iesit din inchisoare, este si ramane om. Ca experienta pe care o are dupa gratii este una care il marcheaza profund, uneori pentru toata viata. "Puscarias". Indiferent de fapta comisa, de felul cum este "crima" motivata, cel care a gresit isi atrage asupra sa oprobiul semenilor. Trebuie sa fim cinstiti. Nu toti cei care ies din penitenciar vor sa devina oameni. Unii au fost, sunt si vor ramane pentru toata viata certati cu legea. Dar sunt si detinuti care vor ca semenii lor - vecini sau cunoscuti - sa nu-i arate cu degetul pentru ca, dintr-un motiv sau altul, au gresit. Pentru ca au incalcat legea, de multe ori doar pentru a putea supravietui. Pentru acestia exista Serviciul de reintegrare sociala. Pana in septembrie 2001, serviciul s-a numit, timp de trei ani, Centrul de probatiune. "Centrul de probatiune a functionat din septembrie 1998 pana in septembrie 2001. Timp de trei ani a functionat experimental. In tara sunt in total zece asemenea institutii". Dumitru Puscasu, managerul acestui serviciu, este un tip tanar, ce a decis ca trebuie sa faca ceva util pentru persoanele care, din diverse motive, nu pot sa se integreze in societate. Termenul de probatiune este, totusi, unul pretentios si se foloseste, cu predilectie, in vest. Acum se numeste serviciul de reintegrare sociala si supraveghere de pe langa Tribunalul Iasi si apartine de Ministerul Justitiei. "In primele sase luni de functionare am avut grija de zece detinuti. Doi dintre acestia au intrat in somaj, iar ceilalti au reusit sa-si gasesca un loc de munca", spune Dumitru Puscasu.
Pentru cel care iese din penitenciar, viata inseamna o lupta. Viata continua ca lupta, dar nu in spatele gratiilor, ci in mijlocul semenilor, al lumii libere. Sansele de a gasi un loc de munca sunt minime. Nici un patron nu te angajeaza daca ai cazierul "patat". "La urma urmei toti oamenii au facut ceva ilegal in viata, dar paradoxul este ca au o reactie aproape totala de respingere fata de cei care au fost prinsi sau au iesit din inchisoare. Noi incercam sa-i ajutam, sa le gasim, sau sa-i invatam cum sa-si gaseasca o meserie care se cere pe piata. Trebuie ajutati, atat fostii detinuti, cat si cei care altfel pot mari aria infractionalitatii", ne explica Dumitru Puscasu.

Intre societate si recidiva

Din statisticile acestui serviciu reiese ca rata de recidiva se situeaza undeva in jurul cifrei de 60%. Psihologii si consilierii din incinta fostului Centru de probatiune se ocupa, in prezent, doar de 10% dintre detinuti. "Trebuie sa ii ai in evidenta pe cat mai multi dintre ei si sa faci tot posibilul ca sa-i integrezi. Consilierea pe care le-o acordam urmareste diminuarea agresivitatii comportamentale. Totodata, pentru unii dintre detinuti, facilitam urmarea cursurilor intrerupte. Avem relatii de colaborare - pe care speram sa le amplificam - cu Directia de Sanatate Publica, cu Inspectoratul Scolar Judetean. Pe viitor contam pe un posibil sprijin venit din partea organizatiilor nonguvernamentale, interesate de proiectul reintegrarii sociale".
Serviciul de reintegrare sociala, aflat la inceput de drum, urmeaza sa se extinda si catre alte domenii si categorii sociale defavorizate. Exista un proiect de colaborare cu instantele judecatoresti, care se refera la separarea pedepselor in functie de motivul si psihologia autorului care a comis infractiunea. La urma urmei, daca furi un ou sau miliarde de lei, infractiunea este aceeasi. La fel si pedeapsa, caci instanta pedepseste fapta nu cantitatea. De aceea, Serviciul de reintegrare sociala urmareste ca, pentru cei care au comis infractiuni minore, dar si pentru autorii cu varsta sub 18 ani, instanta sa aiba in vedere pedeapsa cu munca in folosul comunitatii. "Este un proiect amplu, pe care speram sa reusim sa-l punem in practica. In tarile din vest se practica aceasta disjunctie a pedepsei, in functie de gravitatea si mobilul infractiunii, de starea psihica a autorului in momentul comiterii faptei. Vom incerca sa acordam, pe langa detinuti, sprijin si altor categorii defavorizate sau marginalizate social. Impreuna cu Inspectoratul Scolar Judetean am pus bazele unui proiect de alfabetizare si scolarizare a rromilor. Urmarim si vom face demersuri pentru infiintare, la standarde vestice, a unei instante pentru minori", ne-a mai declarat Dumitru Puscasu.
Serviciul de reintegrare sociala realizeaza actiuni de supraveghere a persoanelor iesite din inchisoare, in colaborare cu Politia. Daca fapta a fost comisa noaptea, autorul nu are voie sa paraseasca domiciliul dupa orele 22. Dupa anumite criterii care au dus la savarsirea infractiunii, celor iesiti de dupa gratii li se impun si alte restrictii. Nu au voie sa conduca autoturisme, nu pot frecventa anumite cercuri, care le pot influenta negativ comportamentul, urmeaza un tratament medical adecvat, daca este cazul. Refuzul societatii ii marginalizeaza. Iar aceasta marginalizare este unul dintre factorii care mentin la cote ridicate rata recidivei. Cati dintre noi nu evitam sa avem de-a face cu oameni despre care stim ca au iesit din puscarie? Cati dintre noi nu ne ferim din calea celor care au trecut prin inchisoare, dupa ce aflam? Fara sa ne gandim ca, pentru unii, furtul sau talharia au fost comise poate pentru a manca o bucata de paine, dupa zile intregi de foame, de suferinta si refuz din partea cunoscutilor.

Dincolo de sarma ghimpata

O camera oarecare de penitenciar, cu 56 de paturi si 86 de "hoti". Printre ei, aciuate cinci pisici si un pisoi mic, care nu-si poate misca picioarele din spate. Ora 8. Paznicii fac "piata" - cauta lucrurile interzise in inchisoare. Toata lumea este scoasa pe palier. Se cauta, febril, peste tot. Sunt rasturnate saltele. In nici doua minute, gardienii ies. "Hotii" intra in celula. Gasesc saltele aruncate, totul vraiste. De sub un morman de saltele, unul dintre detinuti ridica pisoiul strivit. Detinutii se apropie si il privesc. Apoi confectioneaza un plic din hartie si scotch. Unul dintre ei scapa o injuratura printre dinti. Acesta este sicriul pisoiului. Din ochii catorva "hoti" se preling lacrimi. Un cosciug din hartie pentru pisoi si unul mare, din beton, plasa si sarma ghimpata pentru ei. Un spatiu in care moartea aparent banala a unui animal il poate face sa planga pe cel care, cu un timp in urma, a infipt, fara sa clipeasca, lama ascutita a cutitului in inima unui vecin.
Ionel GHERGHINA
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.6324 (s) | 22 queries | Mysql time :0.452591 (s)