„Women of Courage”. Georgiana Pascu, femeia care a sesizat abuzurile din „azilele groazei”, premiată de Departamentul de Stat al SUA

Georgiana Pascu, manager de programe la Centrul de Resurse Juridice (CRJ) și cea care a sesizat abuzurile din „azilele groazei” din Voluntari, este una dintre laureatele premiului International „Women of Courage”, acordat de Departamentul american de Stat. Distincția onorează femeile pentru curajul și puterea lor.

„Cred că cel mai important mesaj transmis prin acest premiu este că tinerii, copiii, adulții și vârstnicii cu dizabilitati închiși în centre din cauza lipsei serviciilor în comunitate nu sunt invizibili”, spune Georgiana Pascu, într-un dialog cu HotNews.

RomaniaTV

Eliza Natanticu, sfâșiată de durere, după moartea lui nea Gioni din Las Fierbinți. Era TATĂL ei, dar puțină lume știa. O părăsise când era mică

Observatornews.ro

Descoperirea făcută despre şoferul care a spulberat o mamă, în Forăşti. Tânăra şi-a dat viaţa pentru fetiţa ei

Alături de activista din România, vor mai fi premiate de către Departamentul de Stat femei din Bangladesh, Yemen, Sri Lanka, Sudanul de Sus, Filipine, Papa Noua Guinee, Israel și Burkina Faso, conform anunțului Ambasadei SUA în România.

Ceremonia va fi găzduită de Marco Rubio și Melania Trump

Ceremonia, ajunsă la a 19-a ediție, va fi găzduită marți de secretarul de stat Marco Rubio și de prima doamnă a Statelor Unite, Melania Trump. Din 2007, Departamentul de Stat a acordat premiul IWOC unui număr de peste 200 de femei din peste 90 de țări.

Diplomații americani din străinătate nominalizează câte o femeie curajoasă din țara gazdă, iar finalistele sunt selectate și validate de înalți funcționari ai Departamentului de Stat.  În urma ceremoniei, persoanele premiate vor participa la un program de leadership.

„Georgiana Pascu și-a dedicat cariera promovării accesului la responsabilitate și la recunoașterea drepturilor omului pentru copiii și adulții instituționalizați cu dizabilități psihosociale și intelectuale”, este descrierea pe care Departamentul de Stat i-o face activistei.

Georgiana Pascu lucrează la CRJ din 2003 și a fost membră a echipei care a documentat cazul lui Valentin Câmpeanu, un orfan cu dizabilități mintale grave, care a murit într-un spital de psihiatrie și pentru măsuri de siguranță maximă. Cu jumătate de zi înainte, o echipă a CRJ a făcut o vizită neanunțată la spitalul în care erau internați sute de oameni cu dizabilități psihice sau intelectuale.

Ei au insistat ca angajații să le descuie o cameră despre care pretindeau că este un depozit de mobilă. În acea încăpere neîncălzită, l-au găsit pe Valentin, într-un pat fără lenjerie și îmbrăcat doar cu o bluză de pijama, scria în 2024 site-ul de investigații Snoop.

„Cred că acest premiu e o recunoaștere și un semnal că încă suntem departe de ceea ce ne-am obligat prin legislația națională și tratatele internaționale”, a spus Georgiana Pascu, într-un dialog cu HotNews.

De peste 20 de ani de când lucrează la CRJ, a înțeles că drepturile copilului pot fi protejate prin vizite de monitorizare inopinate, acces la justitie și reprezentarea persoanelor cu dizabilități plasate și închise în centre de plasament.

„Din păcate, uneori am sentimentul că era mai ușor atunci (în anii 2000) decât e acum, în sensul de acces în instituții și înțelegere a drepturilor omului. Cred că cel mai important mesaj transmis prin acest premiu este că tinerii, copiii, adulții și vârstnicii cu dizabilitati închiși în centre din cauza lipsei serviciilor în comunitate și a îngreunării accesului la justitie nu sunt invizibili. Drepturile persoanelor cu dizabilități sunt drepturi fundamentale ale omului”, a afirmat activista.

„De prea multe ori, organele judiciare așteaptă de la noi toate probele”

Georgiana Pascu a făcut parte și din echipa Centrului de Resurse Juridice care a scos la iveală abuzurile din „azilele groazei”.

În septembrie 2022, reprezentanții CRJ a făcut mai multe vizite în centrele pentru vârstnici și persoane cu dizabilități din județul Ilfov. În timpul acestora, au descoperit abuzuri pentru care au apelat la autoritățile publice. Pentru că nu au primit un răspuns, CRJ a publicat informațiile în seriile de investigații „Azilele groazei” și „Toți știau”, relatate de Centrul de Investigații Media și Buletin de București.

„Ceea ce ne-a ajutat în toată munca de peste două decenii: presiunea și insistența jurnaliștilor de a obține răspunsuri de la autoritățile responsabile. Cel mai greu a fost să știm că oamenii stau închiși în centre și nu contează în ochii autorităților responsabile. Și să știm că accesul la justiție e atât de îngreunat pentru acești oameni – o chestiune prezentă încă. De prea multe ori, organele judiciare așteaptă de la noi toate probele, ca și cum am fi detectivi”, afirmă acum Georgiana Pascu.

Ea subliniază că este important ca accesul la justiție, precum audieri, plângeri sau procese, să fie eficient pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale închise în instituții sociale și medicale.

„Asta înseamnă să recunoaștem nevoia de formare și instrumente și resurse pentru polițiști, procurori și judecători – cum să comunice cu persoanele cu dizabilități, cum să realizeze planul de anchetă. Separat, în civil, să acorde atenție drepturilor copiilor și faptul că nu ne putem aștepta ca reprezentantul legal al copilului – directorul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului să fie și părinte și angajator”, spune activista.

Alegerile din România îngreunează accesul CRJ în centre

Întrebată despre schimbările care au avut loc după seria de investigații, managera de programe de la CRJ spune că acestea au fost foarte puține:

„Pe măsură ce ne apropiem de alegeri, e tot mai greu cu accesul CRJ în vizitele de monitorizare. Continuăm să deranjăm atât de mulți oameni și au impresia că trebuie să ascundă totul. Ca să vedem progrese, ar trebui să investim mai mult. Ar trebui să vedem că alocă servicii în comunitate, resurse, să vedem câți oameni au avut acces la justiție, și dacă nu au avut, de ce au avut, date statistice, decese, cauze”.

Și formarea specialiștilor din serviciile sociale, educație și sănătate mai reprezintă un aspect care trebuie îmbunătățit, conform activistei.