Nereguli grave în șantierele aeroportuare din România. Aeroportul Iași, suspectat că a început lucrările terminalului T4 fără autorizație

Parchetul European (EPPO), condus de Laura Codruța Kovesi, a declanșat o amplă operațiune de percheziții în București, Brașov și Sibiu, într-o anchetă privind modernizarea Aeroportului din Sibiu, proiect finalizat anul trecut. Perchezițiile au vizat 24 de locații, inclusiv sediile a șase companii și locuințele persoanelor implicate.

Ancheta se concentrează pe posibile nereguli în licitațiile publice și suspiciuni de conflict de interese care ar fi influențat atribuirea contractului. Terminalul aeroportuar a fost extins de patru ori și capacitatea sa a crescut triplu, la 2,5 milioane de pasageri anual.

În primă fază, EPPO a constatat că documentația pentru licitație a fost elaborată „cu dedicație”, limitând astfel concurența, iar contractorul desemnat a făcut declarații „inexacte” cu privire la capacitatea de a îndeplini cerințele.

Proiectul a fost realizat de un consorțiu românesc format din UTI, Con-A și Bog’Art, cu un buget total de 64 de milioane de euro, 85% provenind din fonduri europene.

Aeroportul Iași, între ilegalitate și grabă

Pe lângă aceste investigații, în spațiul public au apărut semnale serioase de alarmă privind modul în care s-au desfășurat lucrările la Aeroportul din Iași. Conform surselor, lucrările au început în mod ilegal, fără autorizație de construcție, între lunile mai și septembrie 2020. În această perioadă, în plin lockdown cauzat de pandemia COVID-19, au fost făcute săpături și turnate fundații fără aprobările legale eliberate de Primăria Iași.

Mai mult, documentația de șantier a fost antedatată, iar comenzile pentru structura prefabricată și alte materiale au fost plasate înainte de obținerea autorizațiilor. Această practică ridică semne grave de întrebare asupra legalității întregului proces și sugerează o ignorare flagrantă a legii și a normelor de urbanism.

Deși oficial aeroporturile din Craiova, Sibiu și Iași ar fi trebuit să înceapă lucrările simultan, doar Iașiul pare să fi fost finalizat la termen. Cu toate acestea, acest „succes” pare să fie construit pe încălcări grave ale legii, ceea ce justifică pe deplin solicitările ca Parchetul European să extindă verificările și în această zonă.

Această situație pune în lumină nu doar riscul de fraudă în gestionarea fondurilor europene, ci și o posibilă lipsă totală de respect față de legislația națională, ceea ce afectează grav imaginea României și siguranța investițiilor publice.