News Flash:

Reforma si antireforma in invatamant

13 Iunie 2005
1469 Vizualizari | 0 Comentarii
•Ultimii sapte ani au reprezentat incercari esuate de reforma a invatamantului romanesc •De fiecare data insa, odata cu schimbarea ministrului, s-a pus si punct masurilor reformiste initiate de acesta •Cotidianul ZIUA de Iasi va propune o analiza privind reformele din invatamantul romanesc incepand de la Andrei Marga si pana la Mircea Miclea •Ceea ce transpare din trecerea in revista a acestor incercari de aliniere a sistemului educational romanesc la cel european este o lipsa de strategie, reforma sistemului nefiind facuta in urma unor studii realizate de institute de cercetare in stiintele educatiei, ci dupa ideile proprii ale fiecarui ministru •Profesorii ieseni sustin insa ca, oricate bune intentii ar exista, fara o finantare consistenta nu se va putea vorbi niciodata de reforma

Toate deciziile luate in ultimii sapte ani de persoanele aflate la conducerea Ministerului Educatiei arata ca responsabililor din Educatie romaneasca nu le pasa de elevi si studenti, practic beneficiarii sistemului de invatamant. Schimbarile din invatamantul preuniversitar, de pilda, nu reusesc decat sa reprezinte motive de panica in randurile elevilor. Nu a interesat pe nimeni din oficialii Ministerului Educatiei ca elevul intra intr-un ciclu de invatamant si nu stie ce-l asteapta la sfarsitul acestuia. De pilda, doar in ultimii sapte ani, timp in care la conducerea Ministerului Educatiei s-au perindat Andrei Marga, Ecaterina Andronescu, Alexandru Athanasiu si, in sfarsit, Mircea Miclea, admiterea in clasa a IX-a s-a schimbat de cinci ori. A fost initial examen scris, apoi examen scris combinat cu media anilor de gimnaziu, apoi capacitate si concurs de dosare si, in final admitere computerizata. Si media de admitere a suferit modificari in functie de "mofturile" ministrului in functie. Astfel, initial examenul de capacitate a reprezentat 75 la suta din media finala, alte 25 de procente revenind mediei din clasele V-VIII. Dupa introducerea testelor nationale in locul examenului de capacitate, ponderea acestora s-a diminuat la 50 la suta, jumatate din media de admitere fiind reprezentata de notele din gimnaziu. Si examenul de bacalaureat a suferit modificari de la legislatura la legislatura: au fost propuse teste grila, apoi subiecte mixte si ulterior s-a renuntat la acestea. La probele s-au acordat calificative, apoi s-au reintrodus notele care sa conteze in media finala. S-a inventat apoi admiterea in clasa a XI-a pentru elevii care finalizeaza invatamantul obligatoriu de zece clase, apoi s-a revenit si asupra acestei decizii, spunandu-se ca, de fapt, toti elevii care vor trece in clasa a XI-a vor ramane pe locurile lor.

Reforma dupa ureche

Mai nou, ministrul Mircea Miclea vine si propune o noua masura reformista, si anume Legea Calitatii. Mai precis, scolile vor fi la fel de slab finantate ca si pana in prezent, dar li se vor cere standarde de calitate net superioare si implementarea unui proces instructiv-educativ performant. Scolile si universitatile care nu vor indeplini noile standarde vor disparea sau vor fi absorbite de unitatile de invatamant de elita. La fel, si invatamantul universitar a trecut prin schimbarile dictate de ideile reformiste ale fiecarui ministru. Dupa ce Andrei Marga a institutionalizat autonomia universitara, proces ulterior atenuat de Ecaterina Andronescu si trecut neschimbat in mandatul inertului ministru Alexandru Athanasiu, universitatile vor trebui acum sa faca fata implementarii conditiilor impuse de procesul de la Bologna, pe care bate moneda noul ministru Mircea Miclea. Ca si invatamantul preuniversitar, universitatile sunt amenintate cu disparitia daca nu vor reusi sa creasca performantele, masura cel putin discutabila avand in vedere ca slaba finantare a invatamantului nu permite cercetarea universitara, una dintre conditiile necesare indeplinirii acestor standarde de calitate. Toate schimbarile facute de sefii educatiei romanesti in ultimii ani arata ca reforma invatamantului romanesc este facuta "dupa ureche" si nu in urma unor studii foarte serioase elaborate de institutii de cercetare in stiintele educatiei.

Ce propune Miclea

Intr-un interviu acordat recent, ministrul Mircea Miclea trecea in revista realizarile cabinetului pe care-l conduce. Desi de la preluarea mandatului au trecut luni bune, noul ministru nu a luat nici o masura indrazneata. Singura prevedere reformista initiata de Miclea, dar care este combatuta vehement in randul cadrelor didactice este proiectul de Lege a Calitatii in Educatie. In rest, ministerul lui Miclea nu se poate lauda cu mai nimic. E drept, a continuat unele masuri reformiste, precum implementarea procesului Bologna in invatamantul preuniversitar, astfel ca, incepand cu anul universitar 2005-2006, vor fi introduse trei cicluri universitare: licenta, master si doctorat. Apoi, s-a decis ca admiterea sa nu se mai faca pe specializari inguste, fiind introdusa ideea mobilitatii academice a studentilor, mai precis, desi admisi la o anumita facultate si specializare, studentii vor avea dreptul sa urmeze si cursurile altei specializari si chiar sa primeasca diploma de licenta in aceasta specializare. In ce priveste invatamantul preuniversitar, ministrul Miclea a pastrat ideea pilotarii programului de titularizare pe post, precum si metodologiile de sustinere a examenelor nationale. Singura realizare privind invatamantul preuniversitar a fost stabilirea planului cadru si a programei pentru clasa a XI-a la scolile de arte si meserii (SAM), lucru care face posibila reintegrarea la liceu a elevilor care au fost inmatriculati pana in prezent la SAM. Implementarea procesului de la Bologna de catre ministrul Mircea Miclea a starnit insa reactii virulente din partea lui Andrei Marga, in mandatul caruia Romania a semnat Declaratia de la Bologna, privind compatibilizarea invatamantului romanesc cu cel european. De pilda, Marga este impotriva intentiei lui Miclea ca, dupa cei trei ani de facultate si odata cu obtinerea licentei, studentii sa nu obtina insa si o specializare, care urmeaza sa fie luata o data cu sustinerea masteratului. De asemenea, discreditarea dublei specializari este combatuta de Marga, care sustine ca in Declaratia de la Bologna, la ciclul licenta, este prevazuta "posibilitatea de a urma studii pluridisciplinare". De asemenea, reducerea doctoratului la doar trei ani este iarasi o decizie care ridica mari semne de intrebare, in majoritatea tarilor europene limita minima pentru sustinerea doctoratului fiind de patru ani.

Parerea profesorilor ieseni

Chiar daca nu a facut nimic concret pana acum, ministrul Miclea mai beneficiaza, inca, de credit din partea profesorilor ieseni. Totul se rezuma la intentii si dorinte de a face ceva. Parerea unanima a acestora este ca sistemul de invatamant romanesc nu-l poate ajunge din urma pe cel european, daca nu ii sunt alocate si fondurile suficiente. De vremea lui Marga, cand au fost initiate reformele, isi amintesc mai toti dascalii ieseni, care considera ca, din pacate, invatamantul romanesc a fost si mai este inca victima ambitiilor politice si a heirupismului.

Gheorghe Isvoranu, presedintele Uniunii Sindicatelor Libere din Invatamantul Preuniversitar:

"Practic, Andrei Marga a inceput reforma in invatamant, dar schimbarea lui a dus, intr-un fel, la sistarea ideilor lui, cu toate ca uneori ideile sale semanau cu dorinta de a face acoperis, fara a exista o baza. Cu toate acestea, el a adus elementele de reforma in invatamant. Ecaterina Andronescu, nu a venit, din pacate, cu o continuitate, ci a vrut propria sa reforma. Din punctul meu de vedere si al sindicatului, Andronescu a facut mult rau invatamantului. In prima parte a mandatului sau a mai discutat cu partenerii sociali, dupa care s-a apucat de luat decizii de una singura cu incalcarea legislatiei. Din pacate a fost o prezenta nefericita in invatamant. Mircea Miclea, curios, vrea multe, in momentul de fata pare a fi bine intentionat, insa nu cunoaste cateva elemente si nici nu este lasat sa faca ceva de politica pe care o are Alianta PNL-PD. Ministerului Educatiei si Cercetarii i-a fost luata toata baza de tabere scolare, la baza Cutezatorii din Bucuresti mai exista inca ceva probleme. Se para ca actuala guvernare nu vrea sa auda de reformele lui Marga, in consecinta cred vor fi iarasi alte reforme. La Legea Calitatii, aflata acum in discutie, trebuie mare atentie, fara finantare nu exista calitate, ce fel de calitate se poate face intr-o scola unde nu exista bani pentru creta", a declarat Gheorghe Isvoranu, presedintele Uniunii Sindicatelor Libere din Invatamantul Preuniversitar.

Dumitru Oprea, rectorul Universitatii Al. I. Cuza:

"Actualul ministru, Mircea Miclea are intentii bune, cel putin din intalnirile mai putin formale pe care le-am avut pana acum cu el. Se pare ca el continua acum reformele din 2000. Sunt legi, de exemplu cea a calitatii, care trebuiau sa existe mai demult. Din pacate, finantarea unui sistem nu depinde de minister, ci de guvern", a declarat Dumitru Oprea, rectorul Universitatii Al. I. Cuza.
(O.N.)
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1765 (s) | 24 queries | Mysql time :0.020329 (s)

loading...