11 state europene, printre care România, doresc un sistem comun antiaerian și antibalistic (surse)

Numeroase state europene, inclusiv România, intenţionează să participe la planul propus de cancelarul german, Olaf Scholz, privind crearea unui sistem antiaerian şi antibalistic comun al Uniunii Europene, afirmă funcţionari din domeniul diplomaţiei, sub protecţia anonimatului, scrie Mediafax.

Unsprezece state din cadrul Uniunii Europene intenţionează să semneze miercuri, cu ocazia reuniunii de la Bruxelles a miniştrilor Apărării din NATO, o declaraţie comună privind intenţia de a participa la crearea unui sistem antiaerian şi antibalistic împreună cu Germania, o iniţiativă propusă de cancelarul Olaf Scholz, conform surselor citate de publicaţia Der Spiegel.

11 state europene, printre care România, doresc un sistem antiaerian și antibalistic UE

Diplomaţi din cadrul NATO au declarat că planul Germaniei este susţinut de Belgia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Finlanda, Lituania, Letonia, Olanda, România, Slovacia şi Slovenia. La proiect ar urma să participe şi Norvegia. Semnarea declaraţiei de intenţii va permite iniţierea procedurilor de elaborare a detaliilor proiectului antiaerian şi antibalistic european. Pe parcurs, la acest proiect s-ar putea ralia şi alte ţări.

Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a pledat la sfârşitul lunii august, într-un discurs rostit în Cehia, pentru reformarea Uniunii Europene, pentru continuarea procesului de extindere şi pentru consolidarea suveranităţii şi apărării. Printre ideile enunţate, Scholz a propus crearea unui sistem comun de apărare antiaeriană şi antibalistică.

„Ar fi un câştig în materie de securitate pentru întreaga Europă”, a argumentat cancelarul Germaniei.

Franţa, singura putere nucleară din UE, nu manifestă un interes mare pentru acest plan

Proiectul propus de Olaf Scholz este o reacţie la invazia militară care are loc în Ucraina. Germania ar vrea să utilieze sisteme antiaeriene „Arrow”, de fabricaţie israeliană, pentru acest proiect.

Polonia a semnalat deja că nu vrea să se ralieze proiectului german, preferând să aibă propria apărare antibalistică. La rândul său, Franţa, singura putere nucleară din Uniunea Europeană, nu manifestă un interes prea mare pentru acest plan.