26 de țări s-au angajat să fie prezente „la sol, pe mare sau în aer”, în cazul unei încetări a focului între Ucraina și Rusia

Douăzeci şi şase de ţări s-au ”angajat să participe la o forţă de reasigurare” în cadrul unei viitoare încetări a focului între Ucraina şi Rusia, desfăşurând trupe în Ucraina sau fiind ”prezente la sol, pe mare sau în aer”, a anunţat joi preşedintele francez Emmanuel Macron, după un nou summit al ‘Coaliţiei Voinţei’, desfăşurat la Paris cu participarea omologului său ucrainean Volodimir Zelenski şi prin videoconferinţă, relatează agențiile de știri AFP şi Reuters, citate de Agerpres.

În privința organizării acestei „forțe de reasigurare”, Macron a evitat să ofere detalii publice, subliniind că „a nu ne descoperi în fața Rusiei” face parte din linia de apărare a Ucrainei și a aliaților săi.

„Avem o planificare militară, robustă, nu este doar o declarație de intenție”, a afirmat liderul francez.

„Ziua în care conflictul se oprește este și ziua în care garanțiile de securitate intră în acțiune”

Întrebat despre participarea Germaniei, Poloniei și Italiei – țări care se arătaseră reticente în privința trimiterii de trupe în Ucraina – Macron a precizat că toate trei fac parte dintre cei 26 de contributori. Modalitățile diferă însă: unii vor desfășura efectiv militari pe teritoriul ucrainean, în timp ce alții vor sprijini prin baze și capacități aflate pe teritoriul NATO.

„Ziua în care conflictul se oprește este și ziua în care garanțiile de securitate intră în acțiune”, a conchis Emmanuel Macron.

”Această forţă nu are voinţa sau obiectivul de a purta vreun război împotriva Rusiei”, a precizat Macron în faţa presei, după încheierea reuniunii.

După un schimb de opinii, prin videoconferinţă, cu preşedintele american Donald Trump, şeful statului francez a dat asigurări că ”sprijinul american” pentru ”garanţiile de securitate” pentru Kiev va fi definitivat ”în următoarele zile”.

De asemenea, el a subliniat că europenii vor adopta noi sancţiuni, în coordonare cu SUA, dacă Moscova continuă să refuze pacea.

‘Coaliţia Voinţei’ este formată din 31 de ţări, inclusiv România, care au promis sprijin consolidat pentru Ucraina împotriva agresiunii ruse şi care este condusă de Regatul Unit şi Franţa. Iniţiativa a fost anunţată în 2 martie de premierul britanic Keir Starmer, după summitul de la Londra privind Ucraina, desfăşurat sub motto-ul ”Securizarea viitorului nostru”.

Obiectivul declarat al iniţiativei este de a facilita încercările de negocieri de pace între Kiev şi Moscova lansate de SUA în februarie acest an, printr-o contribuţie la garanţii de securitate suficient de solide pentru Ucraina pentru a asigura durabilitatea unei potenţiale încetări a focului şi a unui acord de pace.

Pe 18 august, preşedintele american Donald Trump a promis că Washingtonul va fi alături de europeni, în cadrul garanţiilor de securitate pentru Ucraina ce ar urma să fie puse în practică după o încetare a focului sau un acord de pace.

„Coaliția de voință” pentru Ucraina

În contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei în februarie 2022, mai multe state europene și aliați transatlantici au sprijinit Kievul militar, financiar și politic.

Din 2024, Franța a început să promoveze ideea unei „coaliții de voință” care să ofere garanții de securitate Ucrainei, separat de NATO, pentru a evita blocajele și veto-urile interne.

Această abordare permite statelor dispuse să trimită trupe, echipamente sau să asigure infrastructură militară să o facă rapid, fără a depinde de consensul tuturor membrilor NATO sau UE.

Situația militară și diplomatică în Ucraina

După peste trei ani de război, frontul rămâne volatil: Rusia controlează în continuare teritorii în est și sudul Ucrainei (în special în Donbas și în jurul Mariupolului), dar nu a reușit să obțină obiective strategice majore.

Ucraina, susținută de Occident, a rezistat, dar este epuizată economic și militar. Mobilizarea populației a devenit dificilă, iar infrastructura este grav afectată.

Presiunile pentru un armistițiu sau un acord de încetare a focului s-au intensificat în 2025, mai ales după revenirea lui Donald Trump în prim-planul politicii americane și apelurile unor state europene la „pace negociată”.

Rusia refuză, deocamdată, să recunoască suveranitatea Ucrainei asupra teritoriilor anexate, ceea ce blochează tratativele.

Rolul Franței și al lui Emmanuel Macron

Macron s-a poziționat în ultimele luni ca unul dintre arhitecții unui plan de garanții de securitate pentru Kiev, insistând că Europa trebuie să preia o parte mai mare din responsabilitatea apărării Ucrainei.

Prin anunțul că 26 de state s-au angajat să fie „prezente pe sol, pe mare sau în aer” în cazul unui armistițiu, Franța încearcă să demonstreze unitatea europeană și capacitatea de a acționa independent, dar în coordonare cu Statele Unite.