Actualitate

5 lucruri pe care trebuie să le ştim despre stres

Publicat: 25 feb. 2021
barbat stresat
Stresul este o reacţie naturală a corpului, fizică şi psihică, la experienţe negative şi pozitive, deopotrivă. Stresul este modul în care creierul şi corpul răspund la solicitări. Orice provocare - cum ar fi performanța la locul de muncă sau la şcoală, o schimbare semnificativă a vieții sau un eveniment traumatic - poate fi stresantă

Stresul este o reacţie naturală a corpului, fizică şi psihică, la experienţe negative şi pozitive, deopotrivă. Stresul este modul în care creierul şi corpul răspund la solicitări. Orice provocare – cum ar fi performanța la locul de muncă sau la şcoală, o schimbare semnificativă a vieții sau un eveniment traumatic – poate fi stresantă.

„Pe termen scurt, stresul poate fi benefic pentru sănătatea şi siguranţa noastră, ajutându-ne să facem faţă situaţiilor dificile. Multe persoane spun că lucrează mai bine în condiţii de stres. Pe termen lung apare, însă, cronicizarea, iar stresul atinge un nivel care determină pierderea controlului, teamă şi anxietate. Când devine cronic, stresul poate cauza o multitudine de simptome, afecţiuni şi dezechilibre la toate nivelurile: fizic, mental şi emoţional”, a declarat dr. Petronela Nechita, medic primar psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iaşi.

Stresul cronic ne poate distruge sănătatea: afectează în egală măsură sistemul nervos central, cardiac, respirator, endocrin, imunitar, digestiv, muscular şi reproducător.

Este extrem de important să acordăm atenție modului în care ne ocupăm de factorii de stres minori şi majori, astfel încât să ştim când să solicităm ajutor”, consideră dr. Nechita.

Cauzele stresului

Stresul este generat de presiunea responsabilităţilor zilnice, de evenimentele neplăcute din viaţa noastră (decesul cuiva drag, un divorţ, pierderea locului de muncă etc) sau de afecţiunile fizice. Ȋnsă, în prezent, stresul este întreţinut şi de nesiguranţa pe care o experimentăm cu toţii: imagini sau clipuri video cu dezastre naturale, cazuri de violenţă în familie sau atacuri violente, prezentate pe reţelele de socializare, şi, mai nou, pandemia de COVID-19.

Iată cinci lucruri pe care ar trebui să le cunoaştem despre stres.

  1. Indiferent cum se manifestă, stresul ne afectează pe toţi. Toată lumea experimentează stres din când în când, iar pentru foarte mulţi este chiar un stil de viată. Unele persoane pot face față stresului mai eficient şi se pot recupera mai repede decât altele. Stresul poate fi legat de presiunea şcolii, a muncii, a familiei sau de responsabilități cotidiene. Stresul poate fi cauzat de o schimbare bruscă negativă, cum ar fi pierderea unui loc de muncă, divorțul sau boala. Stresul traumatic poate fi experimentat în timpul unui eveniment cum ar fi un accident major, un război sau un dezastru natural în care oamenii pot fi în pericol de a fi grav răniți sau ucişi. „Persoanele care suferă de stres traumatic pot avea simptome emoționale şi fizice temporare foarte dureroase, dar majoritatea se recuperează în mod natural la scurt timp”, afirmă dr. Petronela Nechita.
  2. Nu tot stresul este rău. Într-o situație periculoasă, stresul semnalează corpului să se pregătească pentru a face față unei amenințări sau pentru a fugi în siguranță. În aceste situații, pulsul se accelerează, respirația devine mai rapidă, muşchii sunt încordați, iar creierul foloseşte mai mult oxigen; toate funcțiile vizează supraviețuirea, ca răspuns la stres. „În situații care nu pun viața în pericol, stresul poate motiva oamenii, cum ar fi acele momente în care trebuie să dăm un test sau un interviu pentru un nou loc de muncă”, consideră medicul psihiatru de la Institutul „Socola” .
  3. Stresul pe termen lung poate dăuna sănătății. A face față impactului stresului cronic poate fi o provocare. Sursa stresului pe termen lung este mai constantă decât stresul acut, organismul nu primeşte niciodată un semnal clar pentru a reveni la funcționarea normală. „Atunci cȃnd ne confruntăm cu stresul cronic, aceleaşi reacții de salvare a vieții pot perturba sistemul imunitar, digestiv, cardiovascular, de somn şi de reproducere. Unele persoane pot prezenta în principal simptome digestive, în timp ce altele pot avea dureri de cap, insomnie, tristețe, furie sau iritabilitate. De-a lungul timpului, solicitarea continuă şi stresul pot contribui la apariţia unor probleme grave de sănătate, cum ar fi bolile de inimă, hipertensiunea arterială, diabetul şi alte boli, inclusiv tulburări mentale, cum ar fi depresia sau anxietatea”, avertizează dr. Nechita.
  4. Există modalități de a gestiona stresul. Dacă se iau măsuri practice pentru a gestiona stresul, se poate reduce riscul de efecte negative asupra sănătății. Recunoaşteți semnele răspunsului corpului dumneavoastră la stres, cum ar fi dificultățile de somn, creşterea consumului de alcool şi alte substanțe, furia uşoară, senzația de depresie şi energia scăzută. „Discutați cu medicul dumneavoastră sau cu un specialist din domeniul sănătății mintale. Nu aşteptați ca medical de familie să vă întrebe despre stres. Cereţi ajutor de la medici pentru a primi îngrijiri medicale adecvate pentru problemele de sănătate existente sau noi. Tratamentele eficiente vă pot ajuta dacă stresul vă afectează relațiile sau capacitatea de a lucra”, condieră dr. Petronela Nechita, medic primar psihiatru.

Mișcarea zilnică

Un alt aspect important este mişcarea zilnică. Doar 30 de minute pe zi de mers pe jos vă pot ajuta să vă îmbunătățiți starea de spirit şi sănătatea. Explorați programele de relaxare sau wellness, care pot include meditație, relaxare musculară sau exerciții de respirație. Este extrem de important să stabiliți obiective şi priorități zilnice. Decideți ce trebuie făcut acum şi ce poate aştepta. Învățați să spuneți „nu” noilor sarcini dacă începeți să simțiți că sunteţi suprasolicitaţi. Încercați să fiți conştienți de ceea ce ați realizat la sfârşitul zilei, nu de ceea ce nu ați fost în stare să faceți. Păstrați legătura cu persoanele care pot oferi sprijin emoțional şi ajutor practic. Pentru a reduce stresul, cereți ajutor, în afară de medici, şi prietenilor, familiei, comunității sau organizațiilor religioase.

  1. Dacă sunteți copleşiţi de stres, cereţi ajutor unui profesionist din domeniul sănătății. Ar trebui să căutați ajutor imediat dacă aveți gânduri suicidare, sunteți suprasolicitaţi, simțiți că nu puteți face față sau consumați mai frecvent droguri sau alcool ca urmare a stresului. Este posibil ca medicul dumneavoastră să vă poată oferi o recomandare. „Oricine se poate simţi copleşit în această perioadă de pandemie”, concluzionează dr. Petronela Nechita, medic primar psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iaşi.




Adauga un comentariu