Cine a fost bunicul lui Vlad Țepeș? Lucruri mai puțin știute despre Mircea cel Bătrân

Cine a fost bunicul lui Vlad Țepeș? Din ce familie se trăgea acesta și cum a ajuns la putere. Află toate acestea în rândurile următoare.

De multe ori, istoria poate fi mult mai complicată decât pare la prima vedere, mai ales atunci când izvoarele istorice nu sunt atât de numeroase pe cât ne-am dori. Puțini știu că Mircea cel Bătrân a fost bunicul lui Vlad Țepeș, iar Vlad Dracul nu este Vlad Țepeș, ci tatăl acestuia. Cine a fost Mircea cel Bătrân și de ce este considerat unul dintre cei mai importanți domnitori din dinastia Basarabilor vei afla în rândurile următoare.

Cine a fost bunicul lui Vlad Țepeș

Mircea cel Bătrân, unul dintre cei mai importanți și respectați voievozi ai Țării Românești, a domnit între anii 1386 și 1418, perioadă în care a consolidat puterea statului, a dezvoltat comerțul și a ridicat fortificații menite să apere țara de invaziile externe. Cunoscut pentru înțelepciunea sa politică și pentru abilitatea de a menține un echilibru între marile puteri ale vremii – Ungaria, Polonia și Imperiul Otoman – Mircea a rămas în istorie drept un strateg redutabil și un apărător neclintit al pământului românesc.

El a obținut victorii răsunătoare împotriva turcilor, cea mai cunoscută fiind bătălia de la Rovine din 1395, în care a folosit tactici de hărțuire și terenul în avantajul său, punând în încurcătură armata otomană, deși era superioară numeric. Vlad Țepeș era nepotul său de fiu, fiind fiul lui Vlad Dracul, care, la rândul său, era fiu nelegitim al lui Mircea cel Bătrân. Astfel, sângele voievodal al marelui apărător de la Rovine curgea prin venele celui ce avea să devină simbol al dreptății necruțătoare și al rezistenței antiotomane.

21:10, 16 Apr 2026

FOTO De ce nu a putut fi furat și Coiful Cucuteni-Băiceni în timpul jafului din Drents. Unicul lucru care i-a impiedicat să îl ia

22:10, 14 Apr 2026

FOTO Se schimbă istoria Egiptului! Cum a fost construită, de fapt, Marea Piramidă din Giza

Vlad Țepeș s-a născut la Sighișoara, în Transilvania, în anul 1431, devenind mai târziu domnitor al Țării Românești. Tatăl său, Vlad Dracul, fusese primit în Ordinul Dragonului, un ordin cavaleresc din Europa de Est, creat cu scopul de a opri expansiunea Imperiului Otoman. Ordinul Dragonului, fondat în 1387 de Sigismund de Luxemburg – regele Ungariei și viitor împărat al Sfântului Imperiu Roman – împreună cu soția sa, Barbara Cillei, era o societate militaro-religioasă comparabilă cu Ordinul Cavalerilor de Malta sau cu Ordinul Cavalerilor Teutoni.

Simbolul ordinului era un dragon, iar misiunea sa centrală era apărarea creștinătății prin cruciade împotriva turcilor. Datorită apartenenței la acest ordin, tatăl lui Vlad era supranumit Dracul, iar Vlad însuși a fost înnobilat în rândul membrilor Ordinului Dragonului chiar în anul nașterii sale, la Nürnberg, de către Sigismund de Luxemburg. Blazonul ordinului – un dragon (simbol al otomanilor) și o cruce (simbol al creștinătății) – era purtat de Vlad Dracul pe steaguri, monede și sigilii.

Vlad Țepeș a fost căsătorit de trei ori: mai întâi cu o nobilă din Transilvania, Cneajna Báthory, apoi cu Jusztina Szilágyi și, în cele din urmă, cu Ilona Nelipic, verișoară a lui Matei Corvin. Din aceste căsătorii au rezultat cinci copii – patru băieți și o fată. Din prima căsătorie s-au născut Radu și Vlad, din a doua Mihail și Mihnea cel Rău, iar din a treia, fiica Zaleska. Se spune că Radu, un descendent al lui Vlad Țepeș, s-a stabilit în Moldova, punând bazele ramurii moldovenești a neamului Drăculeștilor.

Viața tumultuoasă a lui Vlad Țepeș

Personalitate istorică, dar și literară și folclorică, Vlad Țepeș a fost ales de scriitorul irlandez Bram Stoker drept sursă de inspirație pentru personajul principal al romanului său din 1897. De atunci, imaginea lui Dracula și a Transilvaniei – cu misteriosul castel ascuns în păduri întunecoase – a devenit un simbol global, inspirând peste 750 de filme, documentare și nuvele.

Numeroase legende s-au țesut în jurul său, una dintre ele spunând că transformarea lui în Contele Dracula, setos de sânge, s-ar datora obiceiului medieval ca învingătorul unei lupte să-și potolească setea bând sângele dușmanilor înfrânți. Porecla de Țepeș i-a fost dată pentru execuțiile frecvente prin tragere în țeapă pe care le ordona. Turcii îl numeau Kazıklı Bey – „Prințul Țepeș”. Această denumire apare pentru prima dată într-o cronică valahă din 1550 și a rămas înscrisă în istoria românilor.

Deși cunoscut pentru cruzimea sa, Vlad era respectat de supuși pentru campaniile împotriva turcilor și pentru faptul că nu tolera nedreptatea. În timpul domniei sale, a ridicat mănăstiri și a instaurat o ordine atât de severă încât, potrivit istoriei, în vremea lui puteai bea apă din fântâna Cetății Târgoviște cu un pocal de aur masiv fără ca nimeni să-l fure.

Victor Hugo, în „La Légende des siècles”, descrie felul în care Vlad Țepeș a întâmpinat armata sultanului Mahomed al II-lea, venită să cucerească Țara Românească. În drum spre Târgoviște, soldații otomani au găsit sate arse, câmpuri pârjolite și fântâni otrăvite. Totul a culminat cu imaginea cumplită a unei păduri de cadavre înfipte în țepe – 20.000 de prizonieri turci – priveliște care l-a determinat pe însuși Mahomed să se retragă, recunoscând victoria voievodului.

După moartea sa, misterul locului în care a fost îngropat a alimentat și mai mult legenda. În 1931-1932, arheologul Dinu Rosetti, la ordinul Academiei Române, a cercetat Mănăstirea Snagov pentru a-i descoperi trupul. A găsit doar morminte jefuite în interior, însă legendele locale afirmau că Vlad ar fi fost înmormântat la intrarea în mănăstire. Căutările au dus la descoperirea unui mormânt ce părea neatins, aparținând probabil unui nobil, în care s-au găsit haine scumpe și un inel din Nürnberg. Totuși, scheletul avea cap, iar izvoarele confirmă că Vlad fusese decapitat. Umiditatea ridicată a zonei ar fi putut provoca descompunerea rapidă a rămășițelor, făcând imposibilă identificarea lor.

Astăzi, este cert că Vlad Țepeș a existat, însă legătura sa cu vampirul creat de Stoker rămâne o construcție literară și cinematografică. Mitul vampirului a depășit în popularitate realitatea istorică, mai ales datorită mass-mediei. Dintre numeroasele filme despre Dracula, doar două încearcă să se apropie de adevăr: cel din 1979, regizat de Doru Năstase, cu Ștefan Sileanu în rolul domnitorului, și Mircea (1989) al lui Sergiu Nicolaescu, unde copilăria lui Vlad este interpretată de Vlad Nemeș.

Deși aceste portretizări sunt în parte ficționale, ele încearcă să explice geneza unui voievod care a rămas în istorie ca simbol al rezistenței și al justiției neînduplecate.

Cine a fost bunicul lui Vlad Țepeș? Acesta nu a fost nimeni altul decât Mircea cel Bătrân, tatăl lui Vlad Dracul, care era fiu nelegitim al marelui voievod.