A doua asumare poate declanșa anticipatele

Există o formulă prin care se poate întâmpla ceea ce până acum, conform Constituției și logicii parlamentare, părea imposibil: declanșarea anticipatelor parlamentare. Acest eveniment, unic în istoria României, ar putea să se producă, în anumite circumstanțe, în luna septembrie. După ce Guvernul Bolojan anunță al doilea pachet de măsuri și dacă, și numai dacă, își asumă răspunderea. În cele ce urmează, voi explica ceea ce se poate întâmpla.

De câte ori am fost întrebat — și asta s-a întâmplat foarte des în ultima vreme — dacă vor fi sau nu alegeri parlamentare anticipate în România, am afirmat că acest eveniment este imposibil. Parlamentarii, indiferent din partidele din care fac parte, sunt prinși într-un adevărat lanț de interese care îi împiedică să-și asume riscul de a renunța la mandat. Conform Constituției, anticipatele parlamentare sunt posibile în două ipoteze mari și late: dacă toți parlamentarii, fără excepție, se hotărăsc simultan să demisioneze — ceea ce nu se poate întâmpla niciodată; sau, în al doilea scenariu prevăzut de Legea Fundamentală, se poate ajunge în această situație a declanșării anticipatelor parlamentare dacă de două ori consecutiv legislativul nu își dă votul pentru un guvern. Nu s-a întâmplat până în prezent așa ceva și este destul de greu de presupus că se va întâmpla, întrucât, din nou, trebuie luat în calcul faptul că parlamentarii nu au niciun interes să renunțe la mandat în cel de-al doilea an al exercițiului.

A apărut, totuși, o breșă în această logică, într-o ipoteză pe care o prezint mai jos.

Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea pentru așa-numitul pachet de măsuri pe care l-a prezentat Parlamentului. Partidul AUR a anunțat că inițiază — și asta se va și întâmpla — o moțiune de cenzură împotriva Guvernului. E bine că va avea loc o dezbatere — să sperăm, amplă — pe care o va urmări întreaga țară. Dar, pentru moment, AUR nu poate strânge suficiente voturi pentru ca moțiunea de cenzură să treacă. Chiar dacă au apărut disensiuni, coaliția de la guvernare este încă solidă, iar parlamentarii partidelor care o compun nu au suficientă libertate pentru a rupe frontul. Situația însă, cu certitudine, se va schimba în toamna acestui an.

Consiliul ECOFIN, așa cum am preconizat, prin miniștrii de finanțe ai Uniunii Europene, a analizat pachetul de măsuri pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea și a considerat — așa cum am preconizat — că este insuficient. Ca atare, l-a respins. Iar Nazare, ministrul român de finanțe, s-a întors acasă cu coada între picioare. Mai avem dreptul la o singură încercare, în luna octombrie, pentru a accesa bani europeni. Atunci, același ministru Nazare, dacă va mai fi în funcție, va trebui să se prezinte în fața omologilor săi europeni cu ambele pachete de măsuri.

Înseamnă că Ilie Bolojan este obligat să se grăbească și, chiar dacă nu se poate ține de cuvânt, dată fiind vacanța parlamentară, are obligația ca în primele zile din septembrie, când se reiau lucrările Parlamentului în cea de-a doua sesiune, să declanșeze procedurile prin care să prezinte și să supună dezbaterii și procedurii de vot cel de-al doilea pachet de măsuri.

Mai e mult până departe. Coincidența face că în luna septembrie, după cum consideră fără excepție cei mai importanți lideri sindicali, nemulțumirile populației vor atinge un maxim, ceea ce va pune masa salarială în situația de a declanșa o grevă generală. Presiunile asupra partidelor din arcul guvernamental vor fi fără precedent. Pentru partidele politice, jocul politic va fi pe muchia cuțitului. Vor fi confruntate cu o problemă existențială. Firește că cel mai afectat partid este PSD, pentru că bazinul său electoral este cel mai numeros și este alcătuit din cetățenii care vor fi cel mai profund afectați de măsurile guvernului. Simțind pericolul, deja mai mulți lideri PSD, în frunte cu Sorin Grindeanu, avertizează că rămânerea partidului în coaliție nu este obligatorie și poate fi oricând rediscutată.

Nu este, așadar, deloc exclus ca, la momentul celei de-a doua asumări, parlamentarii PSD să voteze pentru trecerea moțiunii de cenzură. Evident, într-o înțelegere cu AUR, în sensul că împreună ar putea forma o nouă majoritate și promova alte seturi de măsuri. Inevitabil, în interiorul PSD se va analiza și ipoteza în care, dacă se declanșează astfel alegeri anticipate, va putea să-și mențină numărul de parlamentari sau poate chiar să-l crească, în ideea că partidul va deveni mai credibil în ochii opiniei publice.

În mod cert însă, la acea dată, AUR va avea toate șansele să depășească un procent de 40% din numărul total de parlamentari. Iar, împreună cu PSD, va putea lejer forma o majoritate care să preia conducerea guvernului.

Așadar, anticipatele devin posibile în luna septembrie, cu condiția ca, din laboratoarele de analiză ale PSD, acestea să apară ca o soluție pentru rămânerea în continuare la guvernare, nu în tandem cu alte trei partide, ci în tandem doar cu AUR.