A murit marele universitar Mihai Remus Șaramet. Era unul dintre cei mai apreciați din România

Mihai Remus Șaramet, unul dintre cei mai apreciaţi universitari din România, a trecut la cele veşnice astăzi, 5 ianuarie 2021 după ce a suferit o perioadă îndelungată de o boală grea.

Tatăl economistului Bogdan Şaramet, actualul manager al Institutului de Psihiatrie „Socola” din Iaşi şi fost subprefect, s-a născut la data de 14 martie 1947 în Bucureşti. Acesta a predat ani la rând la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, la Facultatea de Geografie şi Geologie, Departamentul de Geologie.

Cine a fost prof. univ. Mihai Remus Șaramet

Marele universitar a urmat Liceul teoretic „Mihai Eminescu” din Bucureşti.

stirilebzi.ro

Prevederi noi pentru anumite tipuri de pensii! Care sunt condițiile pentru oferirea pensiei pentru limita...

Stirile PROTV

Tentativă de asasinare a lui Zelenski. Presupusul criminal, un polonez, s-a oferit să ajute serviciile...

În anul 2012, Senatul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi a conferit titlul de Professor Emeritus prof. univ. Remus Mihai Șaramet.

A frecventat de asemenea „Institutul de Petrol şi Gaze” din Bucureşti, Facultatea de Forajul Sondelor şi Exploatarea zăcămintelor de petrol şi gaze, promoţia 1974.

A fost doctor din anul 2001 în domeniul Mine, Petrol şi Gaze, cu disertatia „Contribuţii la perfecţionarea metodelor de evaluare în condiţii de incertitudine a zonelor potenţiale şi a acumulărilor noi de hidrocarburi”.

Cariera profesională

1983 – prezent Cadru didactic la UAIC, Facultatea de Geografie şi Geologie. În anii 1990 – 1992 a fost decanul acestei facultăţi.
1978 – 1983 Cercetător la Institutul de Inginerie Tehnologică şi Proiectare pentru Industria Chimică
1974 – 1977 Inginer proiectant la Institutul de Proiectări Vaslui
1974 Inginer proiectant la Institutul de Proiectori Bacău.

2010 – Prezent  Conducător doctorat
12.08.2009 – 2012 Profesor
12.03.2004 – 28.09.2009 Conferenţiar
1983 – 12.03.2004 Lector

Activitatea științifică

Activitatea ştiinţifică se reflectă în proiectele elaborate, în lucrările publicate şi în lucrările comunicate în cadrul sesiunilor, simpozioanelor şi congreselor din ţară şi străinătate.

Preocupările stiitifice din ultimii cinci ani se găsesc în lucrările publicate, din care se pot reţine următoarele elemente de noutate:

– s-a perfecţionat un model matematic generalizat de calcul al decompactarii sedimentelor, care permite modelarea subsidenţei bazinelor sedimentare indiferent de legităţile care guvernează variaţia porozităţii rocilor cu adâncime. Acest model a fost aplicat şi în studiul susidentei bazinelor Comăneşti şi Histria.

– s-au stabilit soluţiile exacte ale ecuaţiilor care simulează generarea şi expulzarea hidrocarburilor din rocile sursa de petro în cadrul bazinelor sedimentare. Ecuaţiile şi soluţiile elaborate, calat pe date geochimice de laborator, au permis estimarea potenţialului Sistemului petrolifer Histria, sistem ce aparţine selfului Marii Negre din prelungirea Orogenului Nord Bodrogean. În acest context s-au conturat cele mai favorabile zone în care pot fi evidenţiate noi acumulări de hidrocarburi. Similar s-a estimat potenţialul unitar al bitumolitelor din România.

– a fost concepută o abordare inedită a determinării presiunilor de formaţiune din datele prospecţiunii seismice de reflexie, cu aplicablitate la zonele supra şi subpresurizate care aparatin bazinelor sedimentare. În contextul aceloraşi preocupări s-a elaborat un model de estimare a fluidelor expulzate din rocile sursa, care permite reconstituirea în timp geologic a migraţiei hidrocarburilor.

O altă direcţie de cercetare a constituit-o perfecţionarea unei metode de estimare a conţinutului în NaCl din masivele salifere utilizând diagrafia geofizică de sondă. Corelând nivelul radiaţiei gamma natural cu conţinutul în NaCl (determinat în condiţii de laborator) s-a obţinut o relaţie, care permite estimarea expeditivă a procentului de NaCl cu o precizie suprinzatoare şi cu costuri reduse (faţă de investigare geochimică). Aplicând această metodă în cadrul unui contract de cercetare cu Campania Naţională a Sării din România – SALROM, la Tg. Ocna a fost evidenţiata o nouă acumulare industrială de sare care, în prezent, se găseşte în exploatare.