A scăzut, din nou, nivelul Dunării. Planul de urgență pe care urmează să-l pună în practică autoritățile

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Nivelul Dunării a scăzut din nou alarmant în septembrie 2026, ajungând la cote critice care afectează navigația, agricultura și producția de energie electrică din mai multe țări riverane. Seceta extremă care a lovit Europa într-o mare parte a verii a redus debitul fluviului la valori periculos de mici, iar autoritățile românești se pregătesc să pună în aplicare un plan de urgență pentru a gestiona efectele acestei situații fără precedent. Conform datelor monitorizării hidrologice, debitul Dunării la intrarea în țară este cu peste 40 la sută mai mic decât media multianuală pentru această perioadă, o scădere care pune presiune pe toate sectoarele dependente de apă.

Imagine dezolantă în sudul țării

În județul Olt, acolo unde Dunărea trece prin zona mai joasă a cursului său interior, imaginea fluviului a devenit una dezolantă. Malurile care în mod normal sunt acoperite de apă au rămas descoperite, lăsând în urmă un peisaj de secetă care a șocat localnicii. „Dezastru. E prima dată când o vedem așa”, au declarat oamenii din zonă pentru presă. Nisipul și pietrișul de pe albia minoră sunt acum la vedere, iar unele zone au devenit accesibile pe jos, ceea ce ar fi fost de neconceput în anii normali. Pe lângă aspectul vizual dramatic, scăderea nivelului apei pune probleme serioase tuturor celor care depind de fluviu pentru transport, irigații sau captarea apei potabile.

Ministerul Transporturilor și Autoritatea Navală Română au anunțat că pregătesc un set de măsuri pentru a limita impactul secetei asupra navigației. Printre acestea se numără reducerea gabaritului navelor care pot circula pe sectorul afectat, restricționarea traficului pe timp de noapte și creșterea frecvenței dragajelor pentru adâncirea albiei. De asemenea, companiile de apă și canalizare din localitățile riverane au fost notificate să ia măsuri de economisire și să activeze surse alternative de alimentare. Ministerul Agriculturii monitorizează situația culturilor din zona de luncă a Dunării și pregătește scheme de compensare pentru fermierii afectați de lipsa apei de irigație.

Impact în întregul bazin al Dunării

Problema nivelului scăzut al Dunării nu afectează doar România. În Serbia, seceta a redus drastic producția hidrocentralelor, care funcționează la doar 20-30 la sută din capacitatea normală. Autoritățile de la Belgrad au făcut apel la populație și la companii să reducă consumul de energie pentru a evita dezechilibre în sistemul energetic. În Ungaria, nivelul apei a scăzut atât de mult încât unele porțiuni ale fluviului au devenit aproape imposibil de navigat pentru vasele comerciale mari. În Austria și Germania, țarile de la izvoarele Dunării, debitul râului este de asemenea la minime istorice, ceea ce înseamnă că situația nu se va ameliora rapid.

Scăderea nivelului Dunării are consecințe economice care se extind dincolo de agricultură și energie. Portul Constanța, principalul gateway maritim al României, a raportat întârzieri în operațiunile de încărcare și descărcare, deoarece navele care vin dinspre interiorul continentului nu pot transporta volumele normale de mărfuri. Costurile de transport fluvial au crescut, iar unele companii au început să mute mărfurile pe calea ferată sau rutieră, care sunt mai scumpe. Industria pescuitului este și ea grav afectată, deoarece peștii se retrag către zone mai adânci sau mor din cauza lipsei oxigenului în apele stătătoare. Ecologiștii avertizează că ecosistemul fluviului este sub o presiune fără precedent.

Perspective meteorologice

Meteorologii sunt pesimiști în ceea ce privește o îmbunătățire rapidă a situației. Prognozele pentru următoarele săptămâni indică precipitații insuficiente în bazinul superior și mijlociu al Dunării, ceea ce înseamnă că debitul fluviului va rămâne scăzut. Experții în hidrologie estimează că nivelul Dunării s-ar putea întoarce la normal doar după o perioadă de ploi abundente, care nu este preconizată în viitorul apropiat. Până atunci, autoritățile românești trebuie să gestioneze cu prudență resursele de apă și să mențină un dialog constant cu țările riverane pentru a coordona eforturile de attenuare a efectelor secetei. Planul de urgență, odată activat, va trebui adaptat în timp real la evoluția condițiilor meteorologice.