Aderare cu condiții! Ucraina și Republica Moldova ar putea intra în UE fără putere de decizie

Uniunea Europeană ia în calcul o schimbare majoră a modului în care va primi noi membri, într-o încercare de a accelera procesul de extindere către est.

Potrivit unor surse europene citate de Politico, statele care vor adera în viitor la blocul comunitar, inclusiv Ucraina și Republica Moldova, ar putea fi lipsite temporar de dreptul de veto, o mișcare menită să evite blocajele politice și să convingă guvernele sceptice, precum cel al premierului ungar Viktor Orbán, să nu se mai opună extinderii.

O „aderare cu jumătate de normă”

Discuțiile, aflate deocamdată într-un stadiu preliminar, vizează o formulă de compromis: noile state membre ar beneficia de acces la avantajele economice și politice ale UE, dar nu ar avea dreptul de a bloca deciziile prin veto până când nu vor fi implementate reforme instituționale majore. Printre acestea se numără trecerea la votul cu majoritate calificată în mai multe domenii, o schimbare cerută de Germania și susținută de Austria și Suedia.

„Extinderea nu trebuie să fie frânată de state membre care blochează reformele”, a declarat Anton Hofreiter, președintele Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag. Cu alte cuvinte, noii membri ar intra în „club”, dar fără cheile de decizie până la finalizarea reformelor.

Propunerea are avantajul de a permite o extindere rapidă, fără a fi nevoie de o revizuire a tratatelor UE, proces considerat aproape imposibil de realizat în prezent. Noile țări ar urma să dobândească drepturi depline doar după ce blocul comunitar își va adapta mecanismele de funcționare și va limita dependența de unanimitate în luarea deciziilor.

Această soluție este susținută de țările care promovează activ extinderea, dar criticată de guvernele mai reticente, precum cele din Franța și Țările de Jos. Ele avertizează că aderarea fără drepturi depline ar crea „membri de rangul doi” și ar putea complica și mai mult funcționarea instituțiilor europene.

Viktor Orbán, principalul obstacol

Budapesta rămâne cea mai mare piedică în calea extinderii. Viktor Orbán s-a opus în repetate rânduri deschiderii negocierilor de aderare pentru Ucraina, blocând decizii majore ale Consiliului European. Prin eliminarea temporară a dreptului de veto pentru noii membri, Bruxelles-ul ar putea ocoli o parte din aceste obstacole.

În plus, diplomați citați de Politico afirmă că Executivul european explorează și o variantă prin care negocierile de aderare ar putea continua fără aprobarea formală a tuturor celor 27 de state membre la fiecare etapă, o altă metodă de a evita influența lui Orbán.

Extinderea UE a devenit un subiect sensibil, mai ales în contextul creșterii partidelor populiste și eurosceptice în mai multe state occidentale. Deși președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fixat anul 2030 ca termen-țintă pentru aderarea Ucrainei și a Republicii Moldova, ritmul real al negocierilor este mult mai lent.

La summitul liderilor europeni de la Bruxelles, o versiune preliminară a concluziilor nici măcar nu menționează extinderea, spre nemulțumirea țărilor din est care susțin accelerarea procesului. În același timp, cancelarul german Friedrich Merz a lăsat să se înțeleagă că Ucraina nu va deveni membră UE înainte de 2034, anul în care se încheie actualul buget european.

Pentru țări precum Republica Moldova și Ucraina, promisiunea integrării europene a devenit un element-cheie al stabilității politice interne. În Moldova, Maia Sandu și partidul său pro-european au câștigat alegerile mizând tocmai pe apropierea de UE. În Ucraina, visul european a fost catalizatorul revoluției din 2014, care a dus la îndepărtarea de influența Rusiei.

Totuși, dincolo de retorică, extinderea rămâne un proces greoi, prins între calcule politice, veto-uri strategice și o Uniune care încă își caută formula de funcționare pentru un club de peste 30 de membri.