Adrian Năstase, previziuni despre anul 2023. Ce spune fostul premier al României: „Se vor accentua şi alte crize”

Fostul premier al României și fost lider al PSD, Adrian Năstase, profețește că anul 2023 va fi unul greu. Năstase spune că scepticismul față de UE se va accentua, criza economică se va adânci, iar inflația va fi și ea greu de gestionat. Bomba dată de Năstase vine însă pe linie de sănătate. Fostul premier spune că în prezent s-ar lucra la un nou virus letal.

„În urmă cu doi ani, am publicat o carte cu un titlu incitant „Hronograf sau despre numărarea anilor”. Pornisem de la un volum pe care îl găsisem în biblioteca mea. Cartea ar fi fost scrisă de caldeeni, pe vremea lui Avraam, ar fi fost apoi tradusă în greacă, apoi în rusă, copiată la Iaşi în 1591, publicată la Veneţia la 1691. În 1837 a fost tradusă în chirilica de Veniamin Costache şi publicată la tipografia Mănăstirii Neamţ. Mai târziu, a fost editata în romana, la 1992, la Oradea şi, într-o a doua ediţie, în 2005, la Satu Mare.

Cred că suntem cu toţii de acord că avem, în general, tendinţa să ne ocupăm mai mult de trecut, de istorie (alternativă), de cronologii. Mai puţin de viitor. Îmi aduc aminte de un interviu pe care l-am realizat, în urmă cu vreo 40 de de ani, cu Bertrand de Jouvenel (el însuşi cu o istorie complicată), la Bucureşti, la un congres de futurologie. Şi atunci eram rezervat în legătură cu extrapolările pentru viitor, cu cu formulele de viitor dezirabil. Până la urmă, acţiunile din prezentul continuu se transformă gradual în viitor pentru a deveni, la rândul lor, trecut. Depinde(m) de ceea ce facem.

După această introducere subliniind rezervele mele în anunţarea unor predicţii, voi încerca, totuşi, să aştern pe hârtie câteva gânduri despre anul 2023.

În primul rând cred că anul viitor vom trăi într-o spirală accentuată a tensiunilor şi conflictelor internaţionale. Conflictul din Ucraina nu se va încheia prea rapid. El este un nou poligon de încercare pentru relaţiile dintre marile puteri. Practic, după mai bine de 100 de ani de la destrămarea, după Primul război mondial, a celor trei mari imperii – ţarist, otoman şi austro-ungar, observăm redeşteptarea unor tendinţe expansioniste din partea celor trei – Rusia (în estul Europei), Turcia ( în Marea Neagră şi în statele turcofone ale URSS) şi Austria (încercând să ajungă din nou la Marea Adriatică, prin Croaţia.`). Din păcate, România este, încă o dată, la încrucişarea acestor noi linii strategice. În plus, se conturează tot mai puternic, transformarea competiţiei americano-chineze în adversitate şi conflict potenţial. Rusia deocamdată „sângerează” din cauza războiului din Ucraina dar îşi va păstra valoarea de întrebuinţare datorită resurselor sale naturale imense. Tensiunile dintre marile puteri dar şi motive specifice, în diferite zone ale lumii, vor putea duce, din nou la aşa numitele “războaie locale”, desfăşurate prin proxy, prin intermediari.

Problemele de aflux de populaţie spre zonele mai bogate ale lumii se vor acutiza, atât din motive de involuţie economică în special în zone din Africa (unde sunt tari falimentare sau aproape de faliment – Zimbabwe sau Nigeria, de exemplu). Oricum, se preconizează o scădere a creşterii economice globale de la 6% i n 2021 la 2,7% în 2023 şi o creştere a inflaţiei la nivel global, de la 4,7% în 2021 la 8,8% în 2022 cu o eventuală scădere în anul viitor. Este evident că sărăcia s-a accentuat în multe regiuni. Spre exemplu, nivelul sărăciei extreme a crescut în Africa de la 19% în 2014 la 26% în 2021/2022. La aceste involuţii economice se adăugă şi felul “nefericit” în care s-au încheiat unele conflicte (în Irak, Şiria, Lybia, Afganistan, etc) sau unele revoluţii “colorate”. Marile puteri au o anumită responsabilitate pentru ceea ce înseamnă acum rundele succesive de migraţii spre Occident.

Se vor accentua şi alte crize. Criza energetică, spre exemplu. Bătălia pentru petrol lasa deoparte democraţia. Mantra “democraţiei” nu mai este interesantă atunci când este vorba de petrolul Arabiei Saudite sau al Venezuelei. Vestea înţelegerii dintre putere şi opoziţia din Venezuela “a căzut ca un traznet”. Maduro începe să fie frecventabil în condiţiile în care în urma acestui acord, Chevron îşi reia activităţile petroliere în Venezuela.

Crizele din domeniul sănătăţii încep să aibă un caracter strategic (covid, dar şi influenţa în domeniul alimentar a gripei aviare). În plus, se pare că reîncep cercetări pentru diverşi viruşi sau substanţe chimice, neurologice cu efecte letale în masă. Violente acuzaţiile Rusiei conform cărora americanii subvenţionau diverse laboratoare de cercetare de acest gen în vecinătatea noastră, în Ucraina. Probabil că sunt acuzaţii fără temei…

În timp ce puterea de cumpărare va scădea în lumea occidentală iar în ţări din Asia, Africa, America latină sărăcia se va accentua, starea de conflict general va duce la profituri imense pentru industria de armament din unele ţări. S-a propus chiar că ţările NATO sa`-şi ridice contribuţia pentru înarmare la 3% din PIB.

În paralel, tari care şi-au realizat obiectivele din epoca industrială vor finanţa în continuare ONG-uri care să paralizeze obiective din domeniile energetice, siderurgice etc din ţări în tranziţie.

Anul 2023 va fi un an electoral în unele ţări europene şi pre-electoral în altele (inclusiv în România, SUA şi state din Europa). Din aceste motive, funcţionalitatea UE va fi afectată, sentimentele euro-sceptice vor creşte, solidaritatea faţă de teme importante vă fi ştirbita iar fisurile instituţionale vor fi tot mai puternice. ONU ne va oferi, în continuare, discursuri bine scrise.

Aşa încât, la aceste sărbători de sfârşit de an, putem fi optimişti: „Se poate şi mai rău!”, a scris Adrian Năstase pe blogul său.