Alertă în Asia! Thailanda declanșează atacuri aeriene spre Cambodgia

Tensiunile dintre Thailanda și Cambodgia au reizbucnit violent, după ce Armata Regală Thailandeză a anunțat lansarea unor atacuri aeriene de-a lungul graniței comune. Mișcarea militară a fost declanșată în urma unor confruntări sângeroase în care doi soldați thailandezi au fost uciși, iar alți patru au fost răniți.

În timp ce Bangkokul susține că a fost vorba despre o acțiune de răspuns, Phnom Penh afirmă ferm că nu a tras nici un foc și acuză Thailanda de încălcarea armistițiului internațional. Ambele state se acuză reciproc de încălcarea acordului de încetare a focului negociat recent sub medierea Malaeziei, cu implicarea directă a președintelui american Donald Trump.

Un conflict reaprins după un secol de dispute

Criza actuală este doar cel mai recent episod dintr-o dispută teritorială veche de mai bine de o sută de ani. Rădăcinile tensiunilor datează din perioada tratatelor franco-siameze din 1904-1907, când Franța (care controla Indochina) a trasat hărțile granițelor cu Regatul Siam (actuala Thailanda).

Punctul cel mai sensibil al conflictului rămâne zona din jurul Templului Preah Vihear, o construcție din secolul al XI-lea. Deși hărțile realizate de cartografi francezi indicau templul în interiorul Cambodgiei, Thailanda a susținut mereu că desenul a fost greșit și că teritoriul aparține de drept Bangkokului.

În 1962, Curtea Internațională de Justiție a decis în favoarea Cambodgiei, stabilind că templul se află pe teritoriul acesteia. Totuși, hotărârea nu a delimitat exact granița, lăsând zona din jur într-o permanentă stare de dispută.

Situația a reizbucnit în 2008, când Preah Vihear a fost înscris în patrimoniul UNESCO. Thailanda a acuzat că decizia implică recunoașterea suveranității Cambodgiei asupra terenurilor revendicate și, astfel, au început ciocniri repetate între cele două armate, între 2008 și 2011.

După câțiva ani de calm relativ, anul 2025 a readus conflictul la un nivel alarmant. Tensiunile, care au început să crească în mai, au explodat în iulie, culminând cu o confruntare de cinci zile. Bilanțul a fost greu: cel puțin 48 de morți și sute de mii de oameni forțați să fugă din zonele afectate.

Un armistițiu a fost semnat, dar imediat au apărut acuzații reciproce privind încălcarea lui. Atacul aerian de luni a confirmat că pacea este fragilă și că regiunile de frontieră rămân una dintre cele mai periculoase zone din Asia de Sud-Est.

Presiuni internaționale: SUA, China și ASEAN intră în joc

Escaladarea conflictului a provocat reacții rapide la nivel global. ASEAN (principalul susținător diplomatic al Cambodgiei) a cerut încetarea imediată a ostilităților. China, un aliat strategic al Phnom Penhului, și Statele Unite, legate prin tratat de apărare de Thailanda, au intervenit ferm pentru a preveni un război deschis.

Malaezia, prin premierul Anwar Ibrahim, a jucat rolul principal de mediator. Intervenția decisivă a venit însă din partea președintelui american Donald Trump, care a amenințat cu înghețarea negocierilor comerciale și cu impunerea unui tarif de 36% pentru exporturile celor două state către SUA, în cazul în care luptele nu încetează.

Atât premierul Cambodgiei, Hun Manet, cât și premierul interimar al Thailandei, Phumtham Wechayachai, au recunoscut public rolul lui Trump în facilitarea acordului de încetare a focului.

Cambodgia a cerut convocarea de urgență a Consiliului de Securitate al ONU. Pe 25 iulie 2025, membrii CSONU s-au întrunit într-o sesiune cu ușile închise și au îndemnat ambele părți la reținere, revenire la dialog și aplicarea strictă a armistițiului. ONU a sprijinit în totalitate medierea ASEAN și a cerut continuarea negocierilor.