Românii ar putea avea parte de facturi mult mai mari la energie în iarna și primăvara anului 2027. Avertismentul vine de la Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, care spune că evoluția sistemului energetic și prețurile ridicate ale gazelor din Europa creează un context îngrijorător.
Cristian Bușoi a explicat, în cadrul unei conferințe organizate de InvesTenergy sub patronajul ANRE, că menținerea în oprire a reactoarelor 1 și 2 de la Cernavodă reprezintă unul dintre factorii care pot pune presiune pe prețul energiei.
„Încă avem Reactoarele 1 și 2 de la Cernavodă închise și nu avem o perspectivă clară de redeschidere. Cel puțin pe următoarele zece zile prognoza arată foarte îngrijorător”, a declarat secretarul de stat, citat de Agerpres.
Potrivit acestuia, fiecare zi în care reactoarele rămân indisponibile poate crește riscul unor prețuri mai mari la electricitate în lunile următoare. Situația este amplificată de nivelul ridicat al prețurilor la gaze în Europa.
„Trebuie să ne pregătim pentru o iarnă și o primăvară 2027 cu prețuri foarte mari”
Cristian Bușoi a afirmat că posibilitatea unor costuri ridicate la electricitate a fost discutată și la reuniunea informală a miniștrilor Energiei din statele UE, desfășurată la Dublin.
„Chestiunea discutată acolo a fost că trebuie să ne pregătim de o iarnă și de o primăvară 2027 cu prețuri foarte mari la electricitate”, a spus oficialul.
Cristian Bușoi a subliniat însă că, în ciuda dificultăților, sistemul energetic românesc a demonstrat o capacitate de rezistență mai mare decât se anticipa.
Una dintre priorități este găsirea unor soluții care să limiteze fluctuațiile de preț, în special pentru marii consumatori industriali și pentru furnizorii de energie.
Peste 800 de milioane de euro, investiții prin PNRR
Secretarul de stat a prezentat și situația investițiilor realizate în sectorul energetic prin PNRR. Potrivit acestuia, România a absorbit peste 800 de milioane de euro pentru proiecte din domeniu.
Banii au contribuit la dezvoltarea unor capacități de producție din surse regenerabile, sisteme de stocare în baterii, precum și la proiecte de cogenerare la Arad și Constanța. Au fost finanțate, de asemenea, patru capacități pentru producția de hidrogen.
În ceea ce privește Fondul pentru Modernizare, Cristian Bușoi a precizat că aproximativ 10 miliarde de euro din cele 12 miliarde disponibile au fost deja angajate în proiecte.
Pentru perioada financiară 2028-2034, oficialul consideră că energia trebuie să rămână printre prioritățile Uniunii Europene. Printre direcțiile indicate se află digitalizarea sistemului energetic, securitatea cibernetică și continuarea contractelor pentru diferență.
Investiții la Cernavodă pentru un sistem mai rezistent
Cristian Bușoi a vorbit și despre viitoarele reactoare 3 și 4 de la Cernavodă, pentru care sunt analizate soluții de proiectare care să țină cont de perioadele de secetă și de efectele schimbărilor climatice.
„Obiectivul este unul clar: să construim un sistem energetic mai modern, mai flexibil și mai rezilient”, a transmis oficialul.
Potrivit lui Cristian Bușoi, lecțiile oferite de problemele actuale ale sistemului trebuie integrate în proiectele energetice care vor asigura necesarul României în următoarele decenii.