Alexandru Rafila: „România a ajuns acum cred că pe unul dintre ultimele locuri din UE. Un lucru bun, cu o singură condiție – să fie și real”

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Deputatul PSD Alexandru Rafila, reprezentantul României la Organizația Mondială a Sănătății, a explicat că secvențierea nu se efectuează în cazul tuturor tulpinilor izolare sau în cazul celor pe care le luăm întâmplător într-o anumită zi, ci numai la cele suspecte. Medicul a mai adăugat că bilanțul cazurilor confirmate zilnic de infecție cu SARS-CoV-2 dă impresia că nu avem o răspândire largă a variantei britanice. „Țările în care această tulpină a devenit dominantă înregistrează un număr mare de cazuri”, a mai spus acesta, vineri seară, la B1 TV.

Alexandru Rafila a fost întrebat cum ar trebui abordată problema tulpinii depistate inițial în Marea Britanie – care între timp s-a răspândit și în alte zone ale lumii, inclusiv în România. Mai exact, deputatul social-democrat a fost întrebat dacă mai merită să facem secvențieri sau mai degrabă ar trebui să pornim de la premisa că ea deja circulă în comunitate și să luăm măsuri speciale.

În replică, Alexandru Rafila a spus: „În primul rând că această secvențiere nu se face la întâmplare, adică nu facem secvențierea tuturor tulpinilor izolate sau pe care le luăm întâmplător într-o anumită zi. Secvențierea se face la tulpinile suspecte, aș spune, adică tulpini la care la testul RT-PCR obișnuit eu amplific porțiunea care e corespunzătoare, dacă vreți, genei S, de suprafață, și atunci, dacă nu amplifică, dintr-odată cazul acela este suspect, ar putea fi vorba despre tulpina cu mutația din Marea Britanie și se face secvențierea acestor cazuri”.

„De fapt, așa s-au și identificat primele cazuri în România, iar această secvențiere, sigur, ne poate da o imagine a răspândirii pentru că ar trebui să avem o hartă a modului în care se răspândește această tulpină în România, să vedem dacă există zone unde sunt mai multe cazuri într-un timp relativ scurt.

Deocamdată, nu putem să tragem această concluzie din două motive – avem relativ puține tulpini secvențiate și identificate ca fiind mutante până în acest moment, iar cel de-al doilea element, care ne face să credem că nu avem o răspândire largă a acestei tulpini, este faptul că noi staționăm la acest număr de cazuri, între 2.000 și 3.000. Țările în care această tulpină a devenit dominantă înregistrează un număr mare de cazuri. România a ajuns acum cred că pe unul dintre ultimele locuri din Uniunea Europeană în ceea ce privește incidența cumulată. Acesta este un lucru bun, cu o singură condiție – să fie și real”, a mai precizat medicul.