Alimentul nesănătos și consumat de milioane de români se scumpește

Alimentul considerat nesănătos de specialiști dar care este consumat de milioane de români se scumpește. Anunțul i-ar putea face pe români să consume cantități mai mici de margarină.

Margarina, că despre acest aliment este vorba, este consumată în cantități mari de către milioane de români. Conform unei statistici, în medie, un român consumă anual 3 kilograme de margarină.

Alimentul nesănătos și consumat de milioane de români se scumpește

Prețurile nu dau semne de relaxare în supermarketuri, conform datelor recente ale statisticii. Fie că este vorba despre produse alimentare, articole pentru casă sau servicii, inflația continuă să pună presiune asupra bugetului consumatorilor. În luna februarie, inflația a ajuns la 5%. Printre produsele alimentare care s-au scumpit cel mai mult în ultimul an se numără margarina, care a înregistrat o creștere de 17%. Astfel, o cutie de margarină costă acum aproximativ 13 lei.

RomaniaTV

Simona Bucura-Oprescu a semnat DOCUMENTUL prin care pensionarii scapă de datorii vechi. Ce prevede actul normativ

Observatornews.ro

Papa Francisc a intrat în comă înainte să moară. Cauza morţii scrisă în certificatul de deces publicat de Vatican

Conform statisticilor, un român consumă, în medie, 3 kilograme de margarină pe an, fie pe tartine la mic dejun, fie în produsele de patiserie, cum ar fi merdenelele, cornurile sau biscuiții. Margarina este fabricată din uleiuri vegetale care sunt solidificate printr-un proces de hidrogenare. Acest proces poate duce la formarea de grăsimi trans, care au efecte negative asupra sănătății, deoarece se depun pe pereții arterelor, contribuind astfel la creșterea riscului de boli cardiovasculare. De asemenea, studiile sugerează că un consum ridicat de grăsimi trans poate duce la un risc crescut de diabet de tip 2 și alte afecțiuni cronice.

Margarina este adesea aleasă datorită prețului său mai mic comparativ cu untul, un produs natural pe care multe țări dezvoltate încearcă să îl înlocuiască din alimentație, din cauza impactului său negativ asupra sănătății. În ciuda costurilor mai mici, margarina nu reprezintă o alegere sănătoasă pentru cei care doresc să își mențină o dietă echilibrată. În plus, pe măsură ce margarina devine mai scumpă, se reflectă și o creștere a prețurilor altor produse de patiserie, cum ar fi mucenicii, unde margarina este unul dintre ingredientele de bază, iar acest lucru afectează și mai mult bugetele gospodăriilor.

Produsele sănătoase precum legumele și fructele s-au scumpit

Produsele sănătoase, cum ar fi fructele și legumele, au devenit și ele mai scumpe. În piețe, prețul varzei noi a ajuns la 13 lei pe kilogram, iar cartofii noi costă 15 lei. Ardeii, de exemplu, se vând cu 25 de lei pe kilogram. În paralel, detergenții s-au scumpit cu 10%, iar produsele de igienă au avut o creștere de preț de 5%. Sectorul serviciilor reprezintă o mare parte din presiunea inflaționistă, în special serviciile din restaurante, care au înregistrat creșteri de prețuri de 8% față de anul trecut.

În acest context, Sorin Tase, un reprezentant al unui restaurant, menționează că prețurile la carne de vită, brânzeturi pentru pizza și carne pentru burgeri au crescut semnificativ. „Cumpărăm mai puțin, dar încercăm să îmbunătățim calitatea, astfel încât să putem vinde produse mai bune”, explică acesta.

Christian Năsulea, profesor de economie, avertizează că acest fenomen ar putea fi doar începutul, având în vedere noi factori externi care vor exercita presiuni suplimentare asupra prețurilor. Potrivit estimărilor Băncii Naționale, inflația ar putea ajunge la 3,8% până la sfârșitul anului.

Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), managerii din diverse industrii estimează o stabilitate relativă în sectorul prelucrător, în construcții și în servicii, atât în ceea ce privește activitatea economică, cât și numărul de salariați. Totodată, se preconizează o creștere a prețurilor în toate sectoarele economiei până în luna aprilie.

INS precizează că soldul conjunctural reflectă percepția managerilor despre dinamica unui fenomen economic, însă acesta nu trebuie confundat cu ritmul de creștere sau scădere al unor indicatori statistici. Soldul conjunctural este calculat ca diferență între procentajul celor care au o viziune pozitivă asupra fenomenului și procentajul celor care o consideră negativă.