Analiza unui expert român în securitate nucleară, despre ultimele mișcări militare ale președintelui Putin

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Directorul de securitate nucleară al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, Mitică Drăgușin, a explicat ultimele mișcări ale lui Putin şi cele mai periculoase scenarii nucleare tactice din Ucraina.

De asemenea, expertul a precizat și care ar fi efectele pentru România.

Analiza unui expert român în securitate nucleară

Întrebat care ar fi efectele pentru România în urma unui atac cu arma nucleară tactică în Odesa sau în Insula Șerpilor, Mitică Drăgușin, directorul de securitate nucleară la Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei, a spus:

„Pe baza unei platforme de software dezvoltate în cadrul Institutului CBRN-chimic, biologic, radiologic, nuclear s-a făcut acest scenariu care poate fi gândit oriunde, în orice punct.

S-a gândit în Insula Șerpilor, în sensul că să aibă efect psihologic asupra unei zone care nu este populată.

În scenariul legat de Odesa s-a simulat un atac în zona portuară tocmai ca să afecteze zona, cu datele de intrare: o rachetă e tip Iskander cu o încărcătură de 400 de kilograme, încărcătură nucleară, cu rază de acțiune 500 de kilometri, deci e lansată de undeva, maxim 500 de kilometri din Marea Neagră sau din Crimeea sau orice altă zonă.

Maximum în care poate să acționeze este cam la 8 km – 8.5km, în funcție de distanța de unde a fost lansată.

Sunt 3 tipuri de efecte: șoc mecanic, efect termice și efect radiologic.

Efectul termic care e primul care acționează, care arde și care se întinde până la 3-4 kilometri, care poate cauza incendii şi cu arsuri grave asupra personalului şi populației.

La un kilometru și jumătate șocul mecanic este foarte puternic şi afectează inclusiv clădirile care au structură beton, armate.

Deci până în 2 kilometri în zona aceasta efectele mecanic şi termic sunt letale asupra omului.

Pe măsură ce mergem până în 6 kilometri scade efectul termic, scade efectul mecanic, dar avem efectul radioactiv care după 8 km depinde de situația meteo, de direcția vântului, de precipitații, condiții atmosferice.

Noi, în platforma software de la in institut putem face scenarii și în funcție de asta putem să stabilim foarte exact un se duce norul radiologic, ce efecte termice, mecanice, radiologice avem.

Deci cea mai periclitată zonă este acea dintr-un amplasament al centralelor nucleare din Ucraina.

Cel mai periculos ar fi un atac nuclear care ar lovi o parte din acei cilindri, acele depozite de pe amplasament, care sunt în aer liber şi care, în funcție de condițiile meteo, poate să afecteze”, a explicat Mitică Drăgușin, directorul de securitate nucleară la Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei, subliniind că urmare simulărilor a reieșit că atacurile respective n-ar avea efecte radio-radioactive grave directe pentru România.