Antreprenor amendat cu 20.000 de lei de ANAF după o achiziție din UE! Acuzații dure privind sistemul e-Transport

Un antreprenor din București susține că a fost sancționat pe nedrept de ANAF, după ce a cumpărat legal o mașină din Uniunea Europeană. Cazul a stârnit reacții puternice în mediul online și readuce în discuție problemele legate de digitalizarea sistemului fiscal din România.

Amendă după o tranzacție considerată „corectă”

Este vorba despre Vlad Grigore, fondatorul companiei Furniture Factory, care a relatat situația într-o postare publicată într-un grup profesional de pe Facebook. Acesta spune că a respectat toate procedurile legale în procesul de achiziție a unui autoturism din UE, însă, cu toate acestea, a fost sancționat cu 20.000 de lei.

„Ajunge! Statul român a transformat digitalizarea într-o armă împotriva contribuabililor corecți. Am cumpărat legal o mașină din UE. Am plătit mașina. Am plătit transportul. Am plătit taxele. Mașina a intrat legal în România. A fost verificată. A fost înmatriculată. Există documente. Există traseu. Există inclusiv cod UIT generat în lanțul logistic. Și totuși, ANAF îmi dă amendă 20.000 lei. Nu pentru fraudă. Nu pentru evaziune. Nu pentru prejudiciu. Nu pentru că aș fi ascuns ceva”, a spus antreprenorul.

15:23

FOTO Momente de groază pentru un celebru antreprenor! Sandro Veronesi a supraviețuit unui accident aviatic în Franța

20:40, 28 Apr 2026

FOTO ANAF pregătește schimbarea care poate lovi direct românii! Taxarea ajunge la 70%

Potrivit antreprenorului, mașina a fost achiziționată prin platforma Openlane, în urma unei licitații, iar toate costurile – inclusiv transportul – au fost achitate integral.

Problemele au apărut la câteva luni după finalizarea tranzacției, când inspectorii ANAF Antifraudă au emis un proces-verbal de contravenție. Motivul: transportul nu ar fi fost declarat corespunzător în sistemul RO e-Transport.

Antreprenorul susține că situația este absurdă, în condițiile în care transportul ar fi fost deja declarat de operatorii logistici implicați.

„După luni de zile, s-au trezit să spună că trebuia să mai depun eu încă o declarație despre cum a ajuns mașina la mine, deși transportul nu a fost organizat direct de mine, ci prin platforma și operatorii logistici implicați. Asta nu mai este administrație. Asta este hărțuirea contribuabilului. Asta nu mai este digitalizare. Asta este o capcană birocratică din care statul încearcă să scoată amenzi”, a adăugat Vlad Grigore.

Ce acuzații face antreprenorul

Vlad Grigore afirmă că pentru transport exista deja un cod UIT generat în sistem de către depozitar sau operatorul logistic, iar firma sa nu a avut control direct asupra traseului inițial al mașinii.

„Autoritățile nu comunică între ele. Nu gândesc cap-coadă. Nu urmăresc logica economică a operațiunilor. Dar se pricep perfect să dea amenzi celor care muncesc, plătesc și încearcă să facă lucrurile legal. România este blocată de ani de zile exact din cauza acestui tip de incompetență. Lipsa de coordonare. Lipsa de răspundere. Lipsa de bun-simț administrativ. Iar nota de plată este trimisă, de fiecare dată, către contribuabil. Statul știa că mașina există. Statul a văzut mașina. Statul a verificat mașina. Statul a înmatriculat mașina. Statul a încasat taxe pentru ea. Dar același stat vine apoi și spune: nu ne-ai spus suficient de multe, pe suficient de multe platforme, deci plătești 20.000 lei. Asta este abuz”, a conchis afaceristul.

Cazul nu ar fi singular. Antreprenorul susține că peste 900 de firme s-ar confrunta cu situații similare și că se ia în calcul inițierea unei acțiuni colective împotriva ANAF.

În același timp, în mediul online au apărut și opinii contrare, unii specialiști susținând că obligația declarării în sistemul RO e-Transport ar fi revenit inclusiv beneficiarului final al bunului.

Sistemul RO e-Transport monitorizează transporturile de bunuri cu risc fiscal ridicat, atât pe plan intern, cât și internațional. Codul UIT este elementul central al sistemului, fiind necesar pentru identificarea transporturilor.

Conform legislației, obligația declarării poate reveni mai multor entități, inclusiv beneficiarului din România, în cazul achizițiilor intracomunitare. Tocmai această complexitate este invocată de antreprenori ca fiind o sursă majoră de confuzie și risc de sancțiuni.