Asociația Pro Infrastructură: România a inaugurat 146 km de autostradă în 2025, mult sub așteptările optimiste

Anul 2025 confirmă, încă o dată, că infrastructura rutieră din România avansează mai degrabă pe baza certitudinilor decât a potențialului real. Previziunile făcute la început de an s-au dovedit realist-optimiste: ceea ce era sigur s-a livrat, însă scenariul cu șanse mari a rămas, în mare parte, doar pe hârtie. Rezultatul final este clar: cu aproximativ 25% mai puțini kilometri inaugurați față de așteptările rezonabile, conform Asociației Pro Infrastructură.

Cea mai importantă veste a anului vine, totuși, din închiderea unor legături strategice majore. Pentru prima dată, se poate circula complet și fluent pe drumuri rapide între Craiova – Pitești – București – Constanța, pe o distanță de circa 470 km, dar și între București – Ploiești – Adjud, pe aproximativ 241 km. Rețeaua de mare viteză din afara Arcului Carpatic începe, în sfârșit, să capete coerență și continuitate.

La capitolul cifre, 2025 se încheie cu aproximativ 146,3 kilometri noi de autostradă și drum expres deschiși circulației. Este aproape exact nivelul „scenariului cert” estimat la începutul anului, dar sub pragul psihologic de 200 km, care părea din nou posibil, după performanța din 2024. Diferența vine în principal din faptul că nu s-a materializat nimic în plus față de livrările garantate.

România ratează din nou pragul de 200 km de autostradă

Un exemplu grăitor este Autostrada A7. Deși se anticipa deschiderea a peste 60 km pe sectorul Focșani-Bacău, realitatea a însemnat o singură inaugurare majoră, făcută la limită, pe 23 decembrie: aproximativ 49 km între Focșani și Adjud Nord. Constructorul UMB și-a concentrat forțele pe structurile complexe dintre Focșani și Tișița, pentru a recupera întârzieri mai vechi, lăsând în plan secund tronsoane mai simple, dar cu impact mai mare în trafic.

Restul anului a fost marcat de decalaje consistente față de calendarul optimist. Pe A7 Buzău-Focșani, un sector de doar câțiva kilometri a fost deschis cu luni bune întârziere. Lotul Mizil-Spătaru a venit cu un an mai târziu decât era prevăzut, după probleme tehnice grave la structuri metalice. Pe DEx12 Albota-A1, inaugurarea a avut loc vara, nu primăvara, iar alte proiecte similare au suferit întârzieri comparabile.

Au existat și excepții pozitive. Pe A1 Pitești-Curtea de Argeș, constructorul italian a livrat chiar înainte de termenul contractual. La fel, lotul A7 Buzău Vest–Buzău Est a fost finalizat exact la timp. Pe A0 Sud, însă, s-a încheiat abia în 2025 o întârziere de aproape doi ani, iar alte tronsoane mai mici au fost deschise cu luni bune peste termen.

Per total, față de scenariul cu șanse mari, lipsesc aproximativ 25% din kilometrii anticipați. UMB, principalul jucător de pe piață, a livrat în jur de 66 km, sub așteptările inițiale, care mizau pe o performanță apropiată de recordul din 2024. Nici pe A3, A0 sau DEx6 situația nu a fost mai bună, întârzierile cumulându-se pe mai multe șantiere importante.

Bilanț modest al autostrăzilor în 2025

Un aspect esențial: problema nu a fost lipsa banilor. Plățile către constructori au fost făcute la timp, de multe ori mai repede decât termenele contractuale. Chiar și în 2025, în ciuda unor sincope bugetare temporare, anul s-a încheiat cu facturile achitate la zi. Capacitatea limitată de execuție rămâne cauza principală a întârzierilor, o realitate semnalată constant în ultimii ani.

În paralel, 2025 a adus și pornirea unor șantiere noi importante: segmente din A0, A1 Sibiu-Pitești, A3 în nord-vest, A8 în Moldova și A13 în centrul țării. În schimb, unele proiecte, precum DEx16 Oradea-Arad, au fost amânate din motive bugetare.

La nivel local, mai multe centuri ocolitoare promise au fost, în cele din urmă, deschise: Făgăraș, Mizil, Biharia, Zalău și legătura A1-DN69 din zona Timișoarei. Altele, precum Comarnic, rămân pe lista de așteptare.

Cu bune și cu rele, România depășește pragul de 1.400 km de autostrăzi și drumuri expres în exploatare, ajungând la aproximativ 1.416 km. Din aceștia, aproape 146,5 km au fost puși în circulație doar în 2025. Urmează analiza pentru 2026, an care se anunță, cel puțin pe hârtie, drept unul istoric pentru infrastructura rutieră.