Verdictul în procesul dintre Înalta Curte de Casație și Justiție, Guvern și Ministerul Finanțelor privind plata unor drepturi salariale restante ale magistraților a fost din nou amânat. Instanța supremă a decis joi să amâne pentru a șaptea oară pronunțarea, într-un dosar cu o miză financiară de aproximativ 5 miliarde de lei, echivalentul a aproape un miliard de euro.
Noul termen pentru pronunțarea deciziei a fost stabilit pentru 15 octombrie.
Procesul, amânat din nou
Înalta Curte era așteptată să se pronunțe joi, după cele șase amânări anterioare. Ședința de judecată a început în cursul dimineții, însă, la final, completul a decis să stabilească o nouă dată pentru verdict.
Litigiul se află în faza de recurs, după ce Curtea de Apel București a dat câștig de cauză Înaltei Curți pe 5 mai. Instanța a obligat atunci Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv prin efectuarea unei rectificări bugetare.
Miza financiară a dosarului este una considerabilă: aproximativ 5 miliarde de lei, adică în jur de 1 miliard de euro.
Penalități pentru întârzierea plăților
În hotărârea pronunțată în primă instanță, Curtea de Apel București a stabilit că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să pună în aplicare decizia în termen de 10 zile de la momentul în care aceasta va deveni definitivă.
Instanța a prevăzut și sancțiuni pentru întârziere: penalități de 1% pentru fiecare zi, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de neexecutare.
În acțiunea introdusă în instanță și semnată de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, Instanța supremă susține că neplata sumelor afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care dețin titluri executorii neachitate de mai bine de un deceniu.
Totodată, Înalta Curte a acuzat Guvernul că prin această situație este afectat principiul separării puterilor în stat și este pusă sub semnul întrebării legitimitatea instanțelor.
Guvernul și Ministerul Finanțelor au atacat decizia Curții de Apel București din 5 mai, iar recursul este analizat de Înalta Curte încă de la începutul lunii iulie.
Dosarul este judecat de un complet al Secției de Contencios Administrativ și Fiscal, format din magistrații Maria Violeta Chiriac, Mădălina-Elena Vladu-Crevon și Emilian-Constantin Meiu.
Guvernul a cerut intervenția CCR
În cadrul procesului, reprezentantul Guvernului a solicitat sesizarea Curții Constituționale pentru lămurirea unor probleme privind raportul dintre puterea judecătorească și Executiv.
Mai exact, Guvernul a cerut să se stabilească dacă o instanță poate obliga Executivul să facă alocări bugetare suplimentare și dacă este constituțional ca instanțele să stabilească drepturi care depășesc limitele bugetare prevăzute prin lege.
Cu doar o zi înainte de noul termen al procesului de la Înalta Curte, CCR s-a pronunțat asupra sesizării formulate de premierul interimar Ilie Bolojan.
Curtea Constituțională a respins sesizarea ca inadmisibilă și a stabilit că nu a existat un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție.
CCR a precizat că nu poate interveni pentru a corecta sau modifica hotărârile pronunțate de instanțele judecătorești și că eventualele nemulțumiri față de acestea trebuie soluționate prin căile ordinare de atac prevăzute de lege.
Astfel, procesul privind restanțele salariale ale magistraților merge mai departe, iar verdictul a fost din nou amânat. Noua dată la care Înalta Curte ar urma să se pronunțe este 15 octombrie.