Atenție la aspirină! Nu e „medicament universal”. Ce se întâmplă dacă o consumi în fiecare zi

Aspirină, folosită de decenii pentru prevenirea problemelor cardiovasculare, nu este un „medicament universal” pentru persoanele sănătoase. Specialiștii avertizează că, fără un diagnostic clar, administrarea zilnică poate provoca hemoragii digestive și alte complicații grave, beneficiile fiind reale doar în prevenția secundară, sub strictă supraveghere medicală.

Aspirina, medicament prezent de zeci de ani în farmacii și în trusele medicale de acasă, nu este un supliment alimentar și nici o „pastilă-minune” pentru prevenirea bolilor la persoanele sănătoase, avertizează medicul cardiolog Anca Tâu.

În cadrul rubricii Sfat de sănătate, specialistul subliniază că administrarea zilnică are sens doar în prevenția secundară – adică după un infarct, un accident vascular cerebral, o angină instabilă sau o operație de bypass coronarian.

„Aspirina este esențială în aceste cazuri, pentru că reduce riscul de noi evenimente cardiovasculare. Însă nu este vitamina C. Luată ‘după ureche’ de persoane fără probleme cardiace diagnosticate, nu aduce beneficii și poate fi chiar nocivă”, a declarat medicul.

Potrivit studiilor citate de dr. Tâu, utilizarea aspirinei la pacienți sănătoși crește semnificativ riscul de hemoragii digestive. Acestea se pot manifesta prin scaun cu sânge sau vărsături hemoragice, iar pericolul depășește cu mult eventualele beneficii în lipsa unui diagnostic cardiovascular.

„Subțiază sângele” permanent – efectul este temporar și controlat doar prin administrare continuă.
Este un antiinflamator „ușor” – chiar și dozele mici au efecte semnificative asupra organismului.
„Dacă o iau cu lapte sau mâncare, protejez stomacul” – fals; riscul de sângerare nu dispare.
Previne AVC-ul sau infarctul la oricine – corect doar la pacienții cu afecțiuni cardiovasculare confirmate.
Nu este un medicament pentru toți. Trebuie luat după un diagnostic și un plan medical personalizat
„Un pahar cu lapte nu anulează efectele iritante asupra mucoasei gastrice. Doar un medic, după investigații precum endoscopia digestivă, poate decide dacă aspirina este sigură pentru un anumit pacient”, a subliniat cardiologul la Antena 3.

De asemenea, există diferențe majore între dozele folosite în scop antiinflamator și cele pentru prevenția cardiovasculară. Doza mare se administrează punctual, în contextul unor afecțiuni acute, nu zilnic pentru dureri ocazionale.

Concluzia specialiștilor: aspirina poate salva vieți, dar doar atunci când este recomandată pe baza unui diagnostic și a unui plan medical personalizat. Folosită fără indicație, riscul depășește beneficiul.

Ce este, de fapt, aspirina?
Aspirina, considerată de unii specialiști „medicamentul-minune” a fost primul medicament descoperit din clasa antiinflamatoarelor nesteroidiene, în prezent fiind unul dintre cele mai utilizate medicamente pe plan mondial, cu un consum anual estimat de aproximativ 40.000 de tone.

Deși cunoscut sub formă actuală (tablete) de aproximativ 100 de ani, ingredientul activ al apirinei este utilizat pentru tratarea durerii de mai bine de 3.000 de ani. Aspirina ajută la prevenirea producerii de prostaglandine, substanțe chimice produse de organism care reglează durerea și inflamația.

Aspirina, cunoscută și sub numele de acid acetilsalicilic, este un medicament antiinflamator nesteroidian (AINS) utilizat pentru a reduce durerea, febra și/sau inflamatia și că antitrombotic. Afecțiunile inflamatorii specifice pentru care aspirina este utilizată în scop curativ includ boala Kawasaki, pericardita și febra reumatică, potrivit sfatulmedicului.ro.

Un precursor al aspirinei găsit în scoarță arborelui de salcie a fost folosit pentru efectele sale asupra sănătății de cel puțin 2400 de ani.

În 1853, chimistul francez Charles Frédéric Gerhardt a tratat medicamentul salicilat de sodiu cu clorură de acetil pentru a produce acid acetilsalicilic pentru prima dată. În următorii 50 de ani, alți chimiști, în mare parte ai companiei germane Bayer, au stabilit structura chimică și au conceput metode de producție mai eficiente.