Au trecut cinci ani de la adoptarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă!

Ciprian Iftimoaei

La rubrica „Eveniment-Social” de astăzi, am ales să discutăm despre Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă – Transformarea lumii noastre, document adoptat în urmă cu cinci ani (25 septembrie 2015), la Adunarea Generală a ONU de la New York, când 193 de state membre ONU au convenit să lupte împreună împotriva sărăciei pretutindeni în lume, pentru creştere economică, ţinând cont de exigenţele protecţiei mediului înconjurător. Deviza Agendei 2030 este „nimeni nu este lăsat în urmă” (no one left behind)! Sărăcia, inegalitatea, locul de reşedință al unei persoane nu trebuie să mai constituie obstacole în calea dezvoltării durabile.

Eu ce pot face pentru a schimba în bine lumea în care trăim?

Ceea ce trebuie să reţinem cu toţii este faptul că Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă nu este doar un document care trebuie implementat de ONU, statele membre, Comisia Europeană, companiile transnaţionale sau de alţi actori interesaţi de dezvoltarea durabilă, ci de fiecare dintre noi. Cu toţii suntem cetăţeni ai acestei lumi şi trebuie să fim preocupaţi de combaterea sărăciei sub toate formele, eradicarea foametei, sănătate şi bunăstare, de asigurarea unei educaţii de calitate, creşterea rolului femeilor în societate, asigurarea de reţele de apă curată şi sanitaţie, mai ales condiţiile în care suntem afectaţi de criza sanitară generată de COVID-19, de energie curată, condiţii decente de muncă şi creştere economică, de dezvoltarea industriilor creative şi a infrastructurilor, reducerea inegalităţilor socio-economice între indivizi şi state, dezvoltarea unor oraşe şi comunităţi durabile, reziliente în faţa schimbărilor climatice, de promovarea păcii, justiţiei şi instituţiilor eficiente, de parteneriatele pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Agendei 2030. La întrebarea „ce putem face pentru a schimba în bine lumea în care trăim?”, un răspuns la îndemână ar fi următorul: să colectăm selectiv deşeurile, să economisim energia, să menţinem apele curate, să încurajăm agricultura ecologică, să promovăm conceptul de smart city, să fim rezilienţi în faţa schimbărilor climatice, să acţionăm pentru bunăstarea tuturor!

Stirile PROTV

Alexandr Dughin a dezvăluit ce își dorește „cu adevărat” Vladimir Putin de la Ucraina. Există o singură opțiune pentru Kiev

RomaniaTV

Împăcare bombă! Bahmu şi George, din nou împreună, la 5 luni de la separare: Orice bărbat, într-o astfel de situație, trebuie să fie lângă parteneră

România este angajată ferm pe calea dezvoltării durabile

Începând cu 1 ianuarie 2016, obiectivele de dezvoltare durabilă ale Agendei 2030 au intrat în vigoare, iar statele membre ONU au trecut la elaborarea de strategii, politici şi măsuri efective de punere în aplicare a acestora. Eurostat şi institutele de statistică din ţările membre ale UE s-au angajat să elaboreze metodologia de măsurare şi evaluare a progreselor înregistrate în implementarea ODD-urilor, prin raportarea acestora la ţintele şi indicatorii alocaţi, aşa cum au fost stabiliţi de Comisia de Statistică a ONU, în martie 2016.

Pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor europene şi a celor din documentele ONU în domeniul dezvoltării sustenabile, în anul 2017, a fost înfiinţat Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, carefuncţionează în cadrul Aparatului de lucru al Guvernului, în subordinea primului-ministru.În contextul aplicării Strategiei Europa 2020 şi a Agendei 2030, a fost elaborată Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României (SNDDR), lansată oficial la 10 decembrie 2018.

În primul semestru al anului 2019, România a exercitat preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, prilej cu care s-a angajat în promovarea valorilor dezvoltării durabile la nivel european, regional şi naţional. În acest context, România a negociat şi a obţinut consensul pentru elaborarea Concluziilor Consiliului UE „Către o Europă tot mai durabilă până în 2030„, adoptate la 9 aprilie 2019. Tot în cadrul Grupului de Lucru 2030 s-a adoptat şi Documentul de lucru privind urmărirea implementării Agendei 2030 la nivel global şi revizuirea formatului şi a aspectelor organizatorice ale Forumului Politic la Nivel Înalt al ONU privind dezvoltarea durabilă.

În cadrul Forumului Politic de Nivel Înalt privind Dezvoltarea Durabilă care s-a desfăşurat la New York sub egida Consiliului Economic şi Social al ONU, din iulie 2019, România a fost coorganizator al evenimentului conex „Governance of the SDGs: Learning from country experiences and defining an agenda for the future”.  Conferinţa a fost iniţiată de Guvernul României, prin Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, în parteneriat cu Guvernul Islandei şi OCDE.„România a urcat două locuri într-un an în clasamentul privind implementarea Obiectivelor pentru Dezvoltare Durabilă, realizat de echipa renumitului economist Jeffrey Sachs. Suntem pe locul 42 din 162”, a declarat, cu acest prilej, László Borbély, coordonatorul Departamentului de Dezvoltare Durabilă.

România are un cadru strategic puternic pentru coordonarea implementării Obiectivelor pentru Dezvoltare Durabilă! Este concluzia celor două rapoarte realizate de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), ce au fost prezentate recent de către experţii organizațieiîn cadrul evenimentului „Cât de pregătită este România pentru dezvoltarea durabilă?”. Rapoartele sunt parte a unui proiect prin care au fost analizate mecanismelor instituționale, de planificare şi bugetare, care pot contribui la implementarea Strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030.

România va avea un Program Operational Dezvoltare Durabilă, în cadrul viitorului exercițiu financiar 2021-2027. Principalele domenii, care urmează să fie finanţate prin PODD, sunt: eficienţa energetică, apa şi apa uzată, managementul deşeurilor, biodiversitatea, calitatea aerului, managementul riscurilor. PODD va avea o alocare de 4,62 miliarde euro (3,05 miliarde euro – FEDR, 837 milioane euro – FC și 692 milioane euro – Bugetul de stat). Autoritatea de management va fi Ministerul Fondurilor Europene.

Judeţul Iaşi a făcut progrese în dezvoltarea durabilă a oraşelor şi comunităţilor

Situat în partea de Nord-Est a României, în Podişul Moldovei, Judeţul Iaşi face parte din regiunea de dezvoltare Nord-Est, învecinându-se cu judeţele Botoşani, Suceava, Neamţ şi Vaslui, fiind mărginit, la vest, de râurile Moldova şi Siret, iar la est, de râul Prut, care constituie şi graniţa cu Republica Moldova. Vecinătatea cu Republica Moldova şi spaţiul estic conferă judeţului Iaşi o importanţă deosebită din punct de vedere social, cultural, economic şi geostrategic.

În regiunea de dezvoltare Nord-Est, judeţul Iaşul are avantajul unui centru universitar de prestigiu, care furnizează absolvenţi pregătiţi pentru inserţia pe piaţa muncii. Fiind un pol de creştere regional, Iaşul atrage, precum un magnet, populaţia activă economic din judeţele învecinate. Zona Metropolitiană Iaşi dispune de un rezervor de populaţie activă cu un segment important de „adulţi tineri”, care au beneficiat de facilităţi de pregătire şi formare profesională continuă, precum şi de posibilităţi de inserţie socioprofesionale atractive, în zona serviciilor şi industriilor creative.

Iată câteva exemple de proiecte de dezvoltare durabilă la nivelul judeţului Iaşi:

• Implementarea proiectului Shaping Fair Cities de către Consiliul Judeţean Iaşi, în parteneriat cu Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră România şi Republica Moldova – Biroul Iaşi;
• Proiectul „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Iaşi”, având ca obiectiv general creşterea standardului de viaţă al populaţiei şi îmbunătăţirea calităţii mediului din judeţul Iaşi, prin realizarea unui sistem durabil de management al deşeurilor;
• Proiectul „Sistem de management adaptativ al traficului”, al doilea că mărime şi importanţă din România, implementat de Primăria Municipiului Iaşi;
• Iniţiative de dezvoltare durabilă promovate, ca de exemplu, cele ale Asociaţiei pentru Ecologie şi Dezvoltare Durabilă din Iaşi, prin implicarea copiilor şi a tinerilor din comuna Moşna în activităţi educative de protecţie a mediului înconjurător;
• Toate iniţiativele publice şi/sau private care propun dezvoltarea componentei de smart city în Zona Metropolitană Iaşi, digitalizarea administraţiei publice şi a transporturilor, dezvoltarea industriei IT&C, extinderea şi modernizarea spaţiilor verzi, asigurarea calităţii aerului, promovarea construirii de „clădiri verzi”, a economiei circulare.

Creşterea populaţiei judeţului Iaşi (peste 956.000 de locuitori după domiciliu)  impune reactualizarea, din mers, a strategiilor de dezvoltare durabilă la nivel judeţean şi local, urmate de demararea unor proiecte inovative de dezvoltare a infrastructurii urbane, în contextul promovării conceptului de smart city, pentru a răspunde de o manieră rezilientă la nevoile tot mai complexe ale unei populaţii tinere, aflată în căutare de oportunităţi de afirmare şi dezvoltare profesională în această zonă a ţării.

Ciprian Iftimoaei este expert pe dezvoltare durabilă, lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi şi director adjunct al Direcţiei Judeţene de Statistică Iaşi.