Negocierile pentru bugetul Uniunii Europene din perioada 2028–2034 se lovesc de noi tensiuni. Germania respinge propunerea de reducere a cheltuielilor comunitare cu 159 de miliarde de euro și cere economii mai consistente, în timp ce România și alte state încearcă să protejeze finanțările destinate agriculturii și dezvoltării regionale, potrivit informațiilor publicate de Politico.
Disputa scoate la iveală două viziuni diferite asupra viitorului buget european: pe de o parte, guvernele care vor să limiteze cheltuielile, iar pe de altă parte, țările care depind în mare măsură de fondurile europene pentru investiții și dezvoltare.
Friedrich Merz respinge compromisul propus de Irlanda
Președinția irlandeză a Consiliului UE a prezentat o variantă revizuită a bugetului multianual, care prevede reducerea cheltuielilor cu aproximativ 159 de miliarde de euro, adică în jur de 8% față de propunerea inițială. Măsura nu a reușit însă să convingă Berlinul.
Cancelarul german Friedrich Merz consideră că economiile propuse sunt insuficiente, mai ales în condițiile în care Germania este unul dintre principalii contributori la bugetul Uniunii Europene.
Liderul german a transmis că diferențele dintre state rămân considerabile și că actuala propunere nu poate constitui baza unui acord. Berlinul cere ca viitorul buget să reflecte mai strict capacitatea și disponibilitatea statelor membre de a-l finanța.
Poziția Germaniei este susținută de Suedia, Danemarca, Țările de Jos, Finlanda și Austria. Aceste șase state, cunoscute drept grupul „frugal”, solicită o disciplină bugetară mai severă și reducerea cheltuielilor comunitare.
Comisia Europeană propusese inițial un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro pentru următorii șapte ani. Chiar și după revizuirea planului, guvernele nu au ajuns la un compromis.
România, printre țările care vor să protejeze fondurile europene
În tabăra opusă se află statele care încearcă să împiedice diminuarea sumelor alocate agriculturii și politicii de coeziune. România face parte din grupul „Prietenii Coeziunii”, alături de alte 16 țări care susțin menținerea finanțărilor pentru dezvoltarea regională.
Pentru România, aceste resurse sunt importante deoarece contribuie la susținerea proiectelor de infrastructură, a investițiilor locale și regionale și a programelor destinate sectorului agricol.
Agricultura și politica de coeziune reprezintă împreună o parte semnificativă a bugetului european. O eventuală reducere a alocărilor ar putea influența finanțarea proiectelor din statele care beneficiază de aceste programe.
Deocamdată, nu există o decizie finală privind distribuirea banilor pentru perioada 2028–2034, iar negocierile vor stabili dacă aceste domenii își vor păstra nivelul de finanțare propus inițial.
De unde ar putea veni economiile cerute de Bruxelles
Pentru a obține sprijinul statelor care se opun reducerii fondurilor pentru agricultură și dezvoltare regională, președinția irlandeză a propus menținerea acestor finanțări la nivelurile prevăzute în proiectul inițial.
În acest scenariu, economiile ar urma să fie realizate în alte domenii, printre care competitivitatea economică, apărarea și ajutorul pentru dezvoltare. Împărțirea reducerilor reprezintă însă unul dintre punctele sensibile ale negocierilor, deoarece fiecare guvern încearcă să protejeze prioritățile naționale.
Acordul pentru bugetul UE ar putea întârzia
Liderii europeni urmează să analizeze propunerea în cadrul summitului programat joi și vineri, în speranța identificării unei formule acceptabile pentru toate statele membre.
Obiectivul guvernelor este încheierea negocierilor până la sfârșitul anului. Calendarul este important și în perspectiva alegerilor programate în Franța, Italia și Polonia în 2027, care ar putea influența prioritățile politice și pozițiile de negociere.
Ministrul olandez al Finanțelor, Eelco Heinen, și-a exprimat însă îndoielile privind posibilitatea respectării termenului. Oficialul a avertizat că, în ritmul actual al discuțiilor, un acord până la finalul anului pare puțin probabil.
Pentru România, rezultatul negocierilor va fi important în stabilirea resurselor europene disponibile în următorii șapte ani. Până la adoptarea bugetului, însă, nu se poate spune că fondurile destinate țării vor fi reduse: miza actuală este tocmai stabilirea nivelului și a modului în care vor fi distribuiți banii europeni.