Avertismentul deputatului Cristina-Emanuela Dascălu: De ce bursa socială nu trebuie suspendată în vacanță (P)

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Sistarea sprijinului financiar pentru elevii defavorizați pe timpul verii provoacă reacții ferme din partea parlamentarilor din Comisia pentru învățământ. Decizia de a opri acordarea burselor sociale în lunile iulie și august afectează grav copiii din familiile vulnerabile, în condițiile în care măsurile de austeritate ajung să lovească din nou în categoriile sociale cele mai fragile.

O poziție tranșantă pe această temă este susținută de deputatul Cristina-Emanuela Dascălu, Vicepreședinte al Comisiei pentru învățământ. Aceasta atrage atenția asupra modului disproporționat în care sunt gestionate resursele publice și critică aspru deciziile guvernamentale: „Trebuie să recunoaștem: domnul Bolojan are un talent extraordinar. Știe exact unde să caute bani atunci când România are nevoie de ei: la cei care nu se pot apăra.”

Ierarhia reducerilor bugetare arată o direcție îngrijorătoare: „După copii, mame, bolnavi de cancer și oameni cu boli grave, Guvernul s-a întors din nou la copii. De data aceasta, la cei care primesc bursă socială. În vacanță.”

11:59, 01 Sep 2026

Cristina-Emanuela Dascălu, deputat AUR Iași: „Educația nu poate fi condusă prin improvizație. Elevii și profesorii au dreptul la predictibilitate” (P)

11:31, 31 Aug 2026

Deputat Cristina-Emanuela Dascălu trage un semnal de alarmă: România încheie luna august în criză politică, iar seniorii decontează provizoratul Guvernului Bolojan (P)

Drepturi sociale sau cheltuieli de sezon: Realitatea din spatele măsurilor

Sistarea sprijinului financiar destinat elevilor pe perioada vacanței de vară se bazează pe o logică eronată, care ignoră costurile zilnice de subzistență ale familiilor cu venituri reduse. În calitatea sa de Vicepreședinte al Comisiei pentru învățământ, deputatul Cristina-Emanuela Dascălu subliniază că vulnerabilitatea socială nu dispare odată cu încheierea anului școlar.

Efectele acestei măsuri asupra familiilor vulnerabile sunt descrise direct: „Pentru că, aparent, sărăcia are program. Copilul sărac mănâncă mai puțin în iulie și august. Nu mai are nevoie de haine, de medicamente, de rechizite sau de ajutor. Părinții lui, probabil, își suspendă și ei facturile până începe școala. Aceasta este logica din spatele unei politici care transformă drepturile sociale într-un robinet pe care statul îl deschide și îl închide după calendar.”

Impactul pe termen lung asupra abandonului școlar rămâne o problemă majoră: „Numai că sărăcia nu intră în vacanță. Copilul care are nevoie de sprijin în luna mai are nevoie de el și în luna august. Copilul care provine dintr-o familie cu venituri mici nu devine mai puțin vulnerabil atunci când se închide catalogul. Iar statul care pretinde că luptă împotriva abandonului școlar nu poate transmite, în același timp, că sprijinul pentru copiii vulnerabili este o cheltuială de sezon.”

Realitatea din sistemul de învățământ impune măsuri de protecție concrete: „România nu are prea multe burse sociale. România are prea mulți copii care au nevoie de ele. Și tocmai de aceea este revoltător că, de fiecare dată când trebuie găsite economii, cei mai vulnerabili devin prima țintă.”

Unde este adevărata reformă: Tăieri la bursa socială versus combaterea risipei

Măsurile de economisire bugetară par să vizeze cu precădere categoriile sociale fără putere de negociere. Prin activitatea sa parlamentară din Comisia pentru învățământ, deputatul Cristina-Emanuela Dascălu pledează pentru o reformă reală a statului, care să nu pună presiune pe copii și familiile defavorizate.

Lipsa grupurilor de presiune face ca anumite categorii să devină primele afectate: „Este ușor să tai de la cei care nu au lobby. De la copii. De la bolnavi. De la mame. De la familiile care nu pot trimite armate de avocați și consultanți să negocieze cu Guvernul.”

Soluțiile sustenabile pentru echilibrul bugetar se află însă în altă zonă: „Este mult mai greu să reformezi cu adevărat statul. Să reduci risipa. Să elimini privilegiile. Să oprești sinecurile. Să faci ordine în instituțiile supradimensionate. Să recuperezi banii cheltuiți fără rost. Acolo este adevărata reformă. Nu în buzunarul unui copil care primește o bursă socială.”

Responsabilitatea fiscală trebuie aplicată cu discernământ: „România are nevoie de responsabilitate bugetară. Dar responsabilitatea nu înseamnă să economisești exact acolo unde costul uman este cel mai mare și puterea de reacție, cea mai mică. Un stat serios nu își construiește echilibrul bugetar luând câteva sute de lei de la copilul sărac. Un stat serios caută risipa acolo unde sunt miliardele, nu vulnerabilitatea acolo unde sunt copiii.”

Avertismentul privind prioritățile naționale rămâne categoric: „Pentru că sărăcia nu intră în vacanță. Iar dacă Guvernul continuă să caute bani tot la cei care nu se pot apăra, problema României nu va mai fi doar lipsa banilor. Va fi lipsa de priorități.”