Bărbatul care s-a lăsat mușcat de 200 de ori de șerpi veninoși: „Știu cum e să mori”

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

După atentatele teroriste din 11 septembrie 2001, Tim Friede, un american din Wisconsin, a coborât în pivnița casei sale cu inima zdrobită și un plan greu de înțeles pentru mulți: să se lase mușcat de doi dintre cei mai periculoși șerpi din lume. Patru zile mai târziu, s-a trezit din comă. În mod incredibil, acest episod nu l-a îndepărtat de reptile, ci i-a dat un nou scop.

„Știu cum e să mori din cauza unei mușcături de șarpe”, spune azi Tim, în vârstă de 57 de ani. Departe de a se opri după acea experiență traumatică, el a continuat vreme de aproape două decenii să se lase mușcat și să își injecteze doze controlate de venin, în total, de peste 200 de ori a fost mușcat și a suportat peste 650 de injecții cu venin.

Tim nu este medic, nici biolog. A fost șofer de camion și nu are nici o diplomă universitară. Dar a devenit propriul său cobai pentru un scop măreț: dezvoltarea unui antivenin universal.

Mitridatismul în era modernă

Metoda lui Tim se bazează pe un concept antic, mitridatismul, denumit după regele Mitridates al VI-lea, care lua doze crescânde de otravă pentru a deveni imun. Tim a adoptat această practică cu veninuri de șarpe.

În 2017, povestea sa i-a atras atenția imunologului Jacob Glanville. Acesta căuta un subiect cu „experiență directă” cu mușcăturile de șarpe. Așa l-a descoperit pe Tim într-un video bizar și periculos.

„O să ți se pară jenant, dar mi-ar plăcea să pun mâna pe puțin din sângele tău”, i-a spus cercetătorul în primul lor apel.

Rezultatul colaborării? Un studiu revoluționar publicat în mai în revista Cell. Cercetarea a arătat că anticorpii din sângele lui Tim oferă protecție reală împotriva mușcăturilor a numeroase specii de șerpi.

Noul tratament combină doi anticorpi extrași de la Tim cu un medicament denumit Varespladib, care inhibă toxinele din venin. Testele efectuate pe șoareci au arătat o protecție completă împotriva a 13 specii de șerpi și parțială pentru alte 6, un pas uriaș față de antiveninurile actuale, care funcționează doar împotriva unor specii individuale.

De la cobai uman la angajat în biotehnologie

Deși inițial respins de comunitatea științifică, Tim Friede este acum angajat al companiei Centivax, fondată de Jacob Glanville. Compania dezvoltă un antivenin universal, care ar putea fi disponibil într-o zi sub forma unui stilou autoinjectabil, un fel de EpiPen pentru mușcăturile de șarpe.

„Sunt mândru că am contribuit la acest progres”, spune Tim, deși recunoaște că i se face dor de adrenalina experimentelor. „Acum nu mai am voie să mă injectez cu venin. Orice accident ar fi imputat companiei. Îmi lipsește.”

Mușcăturile nu au fost niciodată simple.

„Este dureros de fiecare dată”, spune el.

Prima sa mușcătură, la vârsta de 5 ani, venită de la un șarpe inofensiv, l-a speriat cumplit. Dar curiozitatea a învins frica. A început să aducă șerpi acasă în borcane de murături, spre disperarea mamei.

Metoda clasică de fabricare a antiveninului implică injectarea de venin în animale precum caii sau oile. Aceștia produc anticorpi, care apoi sunt recoltați. Procesul e vechi de 125 de ani și are dezavantaje: fiecare antivenin funcționează doar pentru o anumită specie, iar unii pacienți pot suferi reacții adverse grave.

Pentru OMS, care estimează că 138.000 de oameni mor anual din cauza mușcăturilor de șarpe și alți 400.000 rămân cu dizabilități, un antivenin universal ar fi o revoluție medicală.

Nu toată lumea e de acord cu metoda. Unii cercetători, precum Timothy Jackson de la Australian Venom Research Unit, cred că implicarea unei ființe umane este inutilă, din moment ce pot fi folosiți anticorpi sintetici.