Benjamin Netanyahu „respinge cu dezgust” cererea procurorului CPI de emitere a mandatului de arestare pe numele său

Benjamin Netanyahu „respinge cu dezgust” cererea procurorului CPI de emitere a mandatului de arestare pe numele său

20 mai 2024, 22:20,
BZI.ro, în International

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat luni că respinge „cu dezgust” cererea procurorului Curții Penale Internaționale (CPI) de emitere a unui mandat de arestare pe numele său pentru presupuse crime de război în Fâșia Gaza, scriu AFP și Reuters.

„Resping cu dezgust comparația făcută de procurorul de la Haga între Israelul democratic și criminalii în masă ai Hamas”, a afirmat Netanyahu, într-un comunicat de presă.

„Cu ce îndrăzneală compari Hamas care a ucis, ars, măcelărit, decapitat, violat și răpit pe frații și surorile noastre cu soldații IDF (armata israeliană, n.r.), care duc un război corect?”, a adăugat premierul israelian.

Netanyahu a făcut o legătură între cererea procurorului CPI și săptămânile de proteste

De asemenea, Netanyahu a făcut o legătură între cererea procurorului CPI și săptămânile de proteste din campusurile universitare americane față de campania militară a Israelului în Gaza.

„Exact așa arată noul antisemitism, care s-a mutat din campusurile din Occident la tribunalul de la Haga”, a susținut șeful guvernului israelian.

Totodată, el a promis că va continua campania din Gaza.

„Promit că nicio presiune și nicio decizie în vreun forum internațional nu ne va împiedica să îi lovim pe cei care caută să ne distrugă”, a spus Netanyahu.

„Vom răsturna dominația malefică a Hamas și vom obține o victorie completă”, a afirmat el.

Anterior în cursul zilei de luni, și șeful diplomației israeliene, Israel Katz, a calificat drept o „decizie scandaloasă” cererea procurorului CPI de emitere a unor mandate de arestare împotriva lui Benjamin Netanyahu şi ministrului apărării israelian, Yoav Gallant, pentru presupuse crime de război şi împotriva umanităţii comise în Fâşia Gaza, mandate cerute de acelaşi procuror şi împotriva liderilor grupării Hamas.

Să ceri mandate împotriva „prim-ministrului şi ministrului apărării al Statului Israel, alături de abominabilii monştri nazişti ai Hamas (…), asasini şi violatori din Hamas” care „comit crime împotriva umanităţii contra fraţilor şi surorilor noastre”, aceasta este un „atac frontal” şi „o ruşine istorică ce va rămâne întipărită în memorie”, a susţinut ministrul de Externe, într-un comunicat, potrivit Agerpres.

Israelul „va lupta împotriva acestei decizii”

Israelul „va lupta împotriva acestei decizii care urmăreşte înainte de toate să lege mâinile statului Israel şi să-i refuze dreptul la apărare”, a adăugat Katz.

„Nicio forţă din lume nu ne va împiedica să recuperăm toate persoanele” răpite de Hamas şi nici „să doborâm regimul de teroare al Hamas”, a promis ministrul israelian de externe.

Procurorul Karim Khan de la Curtea Penală Internaţională (CPI) a anunțat luni că a cerut emiterea unor mandate de arestare împotriva premierului israelian şi a ministrului Yoav Gallant, pentru crime de război şi împotriva umanităţii, precum „înfometarea deliberată a civililor” ca „metodă de război”, „omucidere intenţionată” şi „exterminare şi/sau asasinat”.

Acuzaţiile formulate de acelaşi procuror de asemenea contra liderilor Hamas, respectiv şeful grupării, Yahya Sinwar, comandantul Brigăzilor al-Qassam, aripa militară a Hamas, Mohammed Diab Ibrahim al-Masri, şi şeful biroului politic al Hamas, Ismail Haniyeh, includ „exterminare”, „viol şi alte forme de violenţă sexuală” şi „luarea de ostatici ca crimă de război”.

Dacă în cele din urmă judecătorii CPI decid emiterea mandatelor de arestare contra lui Netanyahu şi a celorlalţi responsabili vizaţi de cererea procurorului, aceasta înseamnă că, teoretic, oricare din cele 124 de state membre ale CPI va fi obligat să-i aresteze în cazul prezenţei pe teritoriul lor.

Deşi un astfel de mandat ar putea complica unele deplasări ale lui Netanyahu, CPI nu dispune de nicio forţă care să poată impune pe teren aplicarea deciziilor sale, ce se sprijină doar pe voinţa de colaborare a statelor membre.

Tribunalul internaţional cu sediul la Haga investighează încă din 2014 denunţurile privind presupuse crime de război

Tribunalul internaţional cu sediul la Haga investighează încă din 2014 denunţurile privind presupuse crime de război comise de trupele israeliene şi de miliţiile palestiniene. Dar Israelul nu recunoaşte autoritatea acestei instanţe internaţionale pentru investigaţii în teritoriile palestiniene ocupate, iar congresmeni americani au ameninţat CPI cu represalii dacă emite mandate de arestare împotriva unor politicieni israelieni.

Războiul a fost declanşat de asaltul sângeros al mişcării islamiste palestiniene ai cărei combatanţi s-au infiltrat pe 7 octombrie 2023 în sudul Israelului dinspre Fâşia Gaza, atac soldat cu peste 1.170 de morţi, majoritatea civili. Din cele 252 de persoane luate atunci ostatice de Hamas, 124 sunt încă deţinute în Fâşia Gaza, dar 37 au murit între timp, conform armatei israeliene.

Israelul a jurat după acel atac să distrugă mişcarea Hamas şi a pornit o operaţiune militară în care până în prezent peste 35.450 de palestinieni, majoritatea civili, au fost ucişi în enclava palestiniană devastată de bombardamentele şi de ofensiva la sol a armatei israeliene, potrivit datelor actualizate luni de Ministerul Sănătăţii condus de Hamas.

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *