Biologia somnului (18): Echilibrul emoțional începe cu o noapte bună de somn

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Somnul este unul dintre cele mai puternice mecanisme prin care creierul își menține echilibrul emoțional. Cercetările prezentate în acest articol arată că o singură noapte de somn insuficient poate amplifica reactivitatea emoțională și reduce capacitatea de autocontrol. Protejând somnul, nu investim doar în odihnă, ci și în sănătatea noastră mintală, în relațiile cu cei din jur și în capacitatea de a face față provocărilor vieții cu mai multă claritate și reziliență.

Biologia somnului (18): Echilibrul emoțional începe cu o noapte bună de somn

Atunci când vorbim despre beneficiile somnului, ne gândim, de cele mai multe ori, la memorie, concentrare, productivitate sau performanță fizică. Există însă o funcție a somnului despre care se vorbește mult mai puțin, deși influențează fiecare zi din viața noastră: capacitatea de a ne păstra echilibrul emoțional.

În cartea „Why We Sleep” (2017), profesorul Matthew Walker descrie o serie de cercetări care arată că o singură noapte de somn insuficient poate modifica profund modul în care creierul răspunde la lumea din jur.

Într-un experiment devenit deja clasic, cercetătorii au împărțit un grup de adulți sănătoși în două categorii. Unii participanți au dormit normal, în timp ce ceilalți au fost privați complet de somn pe parcursul unei nopți. A doua zi, toți au privit aceeași serie de imagini cu încărcătură emoțională, în timp ce activitatea cerebrală le era monitorizată prin imagistică funcțională.

Rezultatele au fost remarcabile.

La persoanele private de somn, activitatea amigdalei (regiunea cerebrală implicată în detectarea pericolului și generarea reacțiilor emoționale intense) a crescut cu aproximativ 60%. În schimb, participanții care dormiseră normal au prezentat reacții emoționale mult mai echilibrate și un control semnificativ mai bun asupra propriilor răspunsuri afective.

De ce apare această diferență?

În condiții normale, cortexul prefrontal (zona responsabilă de gândirea rațională, planificare, autocontrol și luarea deciziilor) menține un dialog permanent cu amigdala. Acest circuit funcționează asemenea unui mecanism de reglare, temperând reacțiile emoționale excesive și ajutându-ne să răspundem situațiilor dificile cu luciditate și discernământ. Somnul pare să refacă și să consolideze această comunicare esențială.

Atunci când nu dormim suficient, conexiunea dintre cele două regiuni începe să se slăbească. Amigdala devine mult mai reactivă, iar cortexul prefrontal își pierde o parte din capacitatea de a modera răspunsurile emoționale.

Interesant este faptul că efectele nu se limitează la emoțiile negative.

Un alt studiu citat de Matthew Walker a arătat că persoanele private de somn reacționează exagerat și la stimulii pozitivi, cum ar fi perspectiva câștigării unei sume importante de bani ori implicarea în activități cu grad ridicat de risc.

Cu alte cuvinte, lipsa somnului nu face creierul doar mai pesimist, ci și mai puțin capabil să-și regleze emoțiile.

Rezultatul este o oscilație mai amplă între extremele emoționale, însoțită de impulsivitate, iritabilitate și decizii mai puțin bine controlate.

Aceste descoperiri contribuie la înțelegerea motivului pentru care privarea cronică de somn este asociată cu un risc crescut de iritabilitate, ostilitate, instabilitate emoțională și comportamente impulsive.

Mai mult decât atât, tulburările de somn sunt astăzi recunoscute ca fiind prezente în aproape toate marile afecțiuni psihiatrice, inclusiv depresia, tulburările de anxietate, tulburarea bipolară, schizofrenia și tulburarea de stres post-traumatic.

Vestea bună este că relația funcționează și în sens invers.

Cercetările coordonate de dr. Allison Harvey, de la University of California, au arătat că îmbunătățirea calității somnului poate contribui semnificativ la ameliorarea stării emoționale și poate susține procesul de recuperare al persoanelor care trăiesc cu astfel de afecțiuni.

Somnul nu reprezintă doar o perioadă în care organismul se odihnește. În fiecare noapte, creierul își recalibrează discret circuitele emoționale, restabilind dialogul dintre emoție și rațiune și pregătindu-ne să răspundem provocărilor zilei următoare cu mai multă claritate, autocontrol și reziliență.

Poate că unul dintre cele mai prețioase daruri ale unui somn odihnitor nu este doar faptul că ne trezim mai puțin obosiți, ci faptul că ne trezim mai echilibrați, mai răbdători, mai lucizi și, poate, puțin mai aproape de cea mai bună versiune a noastră.

Dr. Bogdan Matei, medic specialist psihiatru în Franța