Blocaj fără precedent la CCR: pensiile speciale, din nou amânate după intervenția Înaltei Curți

Reforma pensiilor speciale ale magistraților, una dintre cele mai controversate inițiative ale guvernului Bolojan, riscă să fie din nou amânată. Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a transmis Curții Constituționale o expertiză detaliată privind impactul noilor reguli de pensionare, document solicitat de cei patru judecători CCR care au blocat deliberările în decembrie.

Potrivit unor surse oficiale citate de G4Media, documentul trimis de Înalta Curte, condusă de Lia Savonea, analizează efectele concrete ale reformei pensiilor speciale ale magistraților. Expertiza a fost cerută explicit de patru judecători constituționali, care au refuzat de două ori să participe la ședințele CCR din 28 și 29 decembrie 2025.

Transmiterea acestui document creează premisele unei noi amânări a deciziei CCR, programată pentru vineri, 16 ianuarie 2026. Surse judiciare susțin că judecătorii ar putea solicita timp suplimentar pentru a analiza expertiza, invocând complexitatea reformei.

Lia Savonea confirmă consultările interne

Șefa ÎCCJ, judecătoarea Lia Savonea, a confirmat existența unor consultări între judecătorii instanței supreme. Aceasta a declarat că, în funcție de poziția comună, Înalta Curte ar putea transmite note de concluzii către Curtea Constituțională, pentru a susține argumentele formulate inițial împotriva reformei pensiilor speciale.

În decembrie 2025, Bogdan Licu, Cristian Deliorga, Gheorghe „Giani” Stan și Mihai Busuioc, judecători ai CCR numiți cu susținerea PSD, au creat un blocaj fără precedent. Prin neparticiparea la ședințe, aceștia au împiedicat formarea cvorumului, situație nemaiîntâlnită în istoria Curții Constituționale.

Conducerea CCR a stabilit reluarea dezbaterilor pe 16 ianuarie 2026, însă contextul juridic rămâne extrem de tensionat.

În paralel, avocata AUR Silvia Uscov a depus acțiuni în instanță pentru suspendarea și anularea numirilor lui Dacian Dragoș și Mihai Busuioc ca judecători constituționali. Dosarele se află pe rolul Curții de Apel București și pot produce întârzieri suplimentare în adoptarea unei decizii finale.

Ce prevede reforma pensiilor speciale

Reforma promovată de guvernul Bolojan vizează:

• creșterea graduală a vârstei de pensionare la 65 de ani;
• plafonarea pensiei speciale la maximum 70% din venitul net;
• eliminarea pensionărilor anticipate din magistratură.

Proiectul este puternic contestat de CSM și Înalta Curte, care susțin că modificările afectează independența justiției.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că reforma pensiilor speciale nu se va opri la magistrați, urmând să fie extinsă și asupra poliției, jandarmeriei, armatei și serviciilor secrete, ceea ce prefigurează un conflict major între Guvern și structurile privilegiate ale statului.