„Brâncuși a fost aici”. Secretul anatomic al modernității, la UMF Iași

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Anul 2026 marchează celebrarea națională a lui Constantin Brâncuși, iar Centrul Cultural „I.I. Mironescu” al Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași inițiază, în acest context, o serie de manifestări dedicate legăturii profunde dintre rigoarea științei și viziunea artistică.

Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” ocupă o poziție simbolică aparte în geografia formării marelui sculptor. În Muzeul de Anatomie al Universității se află Ecorșeul „Gerota-Brâncuși”, o lucrare definită prin acuratețe și armonie structurală, considerată un reper esențial pentru înțelegerea modului în care studiul anatomiei a stat la baza procesului de esențializare a formei.

Primul eveniment din această serie are loc joi, 19 februarie 2026, și aduce în prim-plan legătura profundă a lui Constantin Brâncuși cu mediul medical ieșean — o dimensiune care, prin cercetări recente, capătă o nouă relevanță în peisajul cultural național.

Documentele epocii atestă prezența artistului în Institutul de Anatomie din Iași, unde a asistat la lecțiile de disecție ale profesorului Zaharia Samfirescu. Contactul direct cu arhitectura internă a corpului a influențat decisiv gândirea plastică ce avea să revoluționeze sculptura modernă.

Continuitatea acestei legături este confirmată de busturile realizate de Brâncuși în anul 1905, la Paris. Artistul a onorat memoria profesorului Samfirescu, trecut în eternitate chiar în acel an, recompunându-i trăsăturile după fotografie, ca gest de profundă recunoștință față de mentorul său. În aceeași perioadă, Brâncuși a plăsmuit și chipul Victoriei Vaschide, fiica profesorului, care, alături de soțul său, ilustrul psiholog Nicolae Vaschide, frecventa atelierul sculptorului din capitala Franței. Nicolae Vaschide s-a numărat printre primii intelectuali care au intuit valoarea operei brâncușiene, scriind despre aceasta în paginile cotidianului de limbă franceză LʼIndepéndance Roumaine.

Evenimentul propune o relectură a începuturilor brâncușiene din perspectiva dialogului dintre discipline.

Program
Muzeul de Istorie a Medicinei

Ora 16.00 – „Cei din jurul lui Brâncuși. Despre mentori, corp și poezie” – atelier de cuvinte, susținut de dr. Richard Constantinescu

Ora 17.00 – „Forma și esența. Anatomia în viziune brâncușiană” – atelier de grafică, susținut de Vladimir Dumbravă. Participarea se face pe bază de înscriere, la adresa nicoleta.zberea@umfiasi.ro. Sunt disponibile 20 de locuri, care vor fi ocupate în ordinea primirii mesajelor.

Muzeul de Anatomie

Ziua Porților Deschise
Interval de vizitare: 12.00–18.00

Prin aceste activități, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” onorează un moment fondator: întâlnirea dintre precizia disecției și intuiția sculpturală. Ecorșeul rămâne o mărturie a etapei în care studiul corpului a oferit rigoarea necesară pentru eliberarea formei, iar manifestarea subliniază rolul universității ca spațiu de convergență între știință, cultură și memoria vie.

„Brâncuși a fost, înainte de toate, un cercetător riguros al formei, un artist al cărui geniu s-a cristalizat prin asimilarea temeinică a disciplinei științifice. Ecorșeul, realizat sub îndrumarea profesorului Dimitrie Gerota, reprezintă poarta de inițiere prin care Brâncuși a trecut pentru a atinge esența: cunoașterea arhitecturii lăuntrice i-a oferit libertatea de a simplifica exteriorul.

La Iași, această istorie capătă o dimensiune umană și intelectuală aparte. Prezența tânărului Brâncuși în sălile de disecție ale Institutului de Anatomie și recunoștința față de profesorul Zaharia Samfirescu – evocată prin busturile modelate ulterior la Paris – confirmă că modernitatea brâncușiană s-a nutrit și din rigurozitatea academică ieșeană. Evenimentul de față reafirmă o certitudine: drumul către «Pasărea măiastră» a început prin stăpânirea structurii osoase și musculare.

Omagiul nostru onorează artistul care a demonstrat că rigoarea științei și libertatea artei sunt fațetele aceleiași căutări. Brâncuși a transformat precizia disecției în fundamentul abstracției, oferind dovada că înțelegerea anatomică a corpului permite, ulterior, esențializarea spiritului. Celebrăm astăzi această unitate organică între adevărul biologic și forma artistică.”, a subliniat dr. Richard Constantinescu, coordonatorul Centrului Cultural „I.I. Mironescu”.